Handmade :)

De obicei nu am răbdare, nu pot sta locului 10 minute și alea fără să mă foiesc. Mă mișc, mă joc cu o hârtie, mut o carte, ma duc să îmi iau apă, mănânc. Ideea e că mereu trebuie să fac ceva pe lângă ceea ce deja fac. Nici când mă uit la un film nu pot să îl văd cap coadă fără să îi dau pauză din cel puțin 10 în 10 minute. NU POT și gata. Uneori ajung să mă gândesc că poate e ceva neurologic… și poate chiar e. Chiar și acum m-am oprit din scris să mă joc cu capsatorul. Am o problemă, asta-i clar! Dar cum ar trebui să scap de ea? Ia să văd… ceva idei? Bine, acum m-am oprit din scris ( și mereu fac asta) pentru a reflecta la cuvintele ce urmează a fi alese pentru următoarele rânduri, pentru a prinde câte un firicel de idee.  Ieri însă, m-am dus până în bucătărie ( din lipsă de stare în fața calculatorului)și mi-am amintit de niște pantaloni tare dragi mie ce voiam să îi modific cât mai ciudat. I-am căutat în dulap și m-am întors cu ei în bucătărie, înarmată cu o foarfecă, un ac și mai multe papiote. Inițial voiam să-i tai pur și simplu, să-i fac scurți. Apoi mi-a venit ideea să-i franjurez triunghiuri și mai apoi să cos peste ei triunghiurile tăiate cu ațe în diferite culori. Tăiatul mă așteptam să fie ușor, dai cu foarfeca o dată și gata. Însă când m-am apucat m-a îndemnat ceva să fac cu simț de răspundere așa că m-am folosit de o riglă și de un săpun să trasez liniile drepte astfel încât să fie tăiați la fel iar triunghiurile să fie egale. Mno, acu, asta a fost partea ușoară… greu a fost la cusut… chiar tare greu… blugul tare, greu de întors pentru legat ața la sfârșit. greu… tare greu. Și totuși, am dus la bun sfârșit creația, am cusut,, am tăiat, m-am enervat de câte ori nu-mi ieșea din prima cum voiam. Însă m-am provocat pe mine spre reușită, spre excelare, spre a face ceva ce nu am mai făcut, m-am provocat inconștient la realizarea unui singur lucru fără a face altceva. Am fost surprinsă când am văzut că au trecut 6 ore fără să mă mișc, fără să-mi ridic capul din cusutul și tăiatul blugilor. Picioarele-mi erau amorțite, și abia au reușit să mă ridice în capul oaselor și să se țină fără pic de ajutor. 6 ore… nici nu mi-am dat seama când au trecut, nu mi-am dat seama când din soarele ce stătea zvelt dincolo de mijlocul cerului , s-a făcut luna, s-au făcut stelele. Dar la sfârșit am avut o bucurie, provenită nici eu nu știu de unde, o bucurie inconștientă asupra ceea ce făcusem singură, fără ajutorul nimănui. Sunt curioasă însă ce preț ar pune englezii pe blugii ce au fost cândva lungi și de 30 de lire … 🙂 Vă las și vouă mai jos perechea mea de blugi handmade 🙂 și aștept păreri ! Iar acum voi cât ați plăti pentru o astfel de pereche?

Dacă aveți chef de muzică, azi la mine nu găsiți nimic! Așa că mai bine îl vizitați pe Călin !

17 gânduri despre &8222;Handmade :)&8221;

    • De fapt… mi-a luat mai mult sa ii faci 🙂 decat sa scriu ( nu am scris mai mult de 6 ore.. am scris 20 de minute 🙂 )
      Presupun ca intrebarea e ironica, ei fiind scurti.. Asa ca am sa raspund ca sunt perfecti asa cum sunt, decenti 🙂 „lungi” cu adevarat pot fi numiti cei care sunt jumatate din dimensiunea alor mei 🙂
      Multumesc de trecere si comentariu !

      • Scuze,n-am vrut sa te supar!
        Stiu ca se poarta mai scurti,dar tu stii mai bine care este lungimea picioarelor.
        Nu sint de specialitate,dar dupa ce sint terminati nu pare sa fi necesitat multa munca,de aceea am facut referire la timpul pentru scris.

        Sint bucuros ca mi s-a rezolvat problema cu aerul conditionat si am avut senzatia ca sint glumet.
        Inca o data,imi cer scuze!

      • HEI.. nu ai de ce sa iti ceri scuze! A fost si este parerea ta… esti liber sa te exprimi! Stiu ca dupa vazuti in poza par aa o nimica toata… ce atata munca.. neaah. se fac imediat… asta am crezut si eu :), pana m-am apucat sa ii fac si am vazut cata munca este. Sti pana nu simti tu pe pielea ta un lucru iti e tare dificil sa-l crezi 🙂 !
        Si stai linistit nici eu nu sunt de specialitate. Iar ca sa iti faci o imagine.. pantalonii vine de-asupra genunghilor cu o palma jumatate ( 20 de cm, masurat acum cu rigla:) )
        Si nu m-am suparat.. dar imi place ca lucrurile sa fie puse la punct, sa explic cand simt eu ca ceva este in neregula, asa ca nu ai de ce sa iti ceri scuze pentru propria ta opinie 🙂

    • nici eu nu știu cum am reușit.. dar am reușit! când m-am uitat la cea și am văzut ca bate aproape orele 23.. am rămas uimită ! Poate pentru că îmi doream de mult să fac așa ceva ! Mi-am dorit din răsputeri să fac ceva numai eu… fără pic de ajutor de la mama, tata sau altcineva :)… și AM REUȘIT ! M-am provocat pe mine inconștient… ca eu adeseori am discuții cu mama ca nu pot sta locului.. dacă vorbesc trebuie sa mototolesc hărtia, să învârt un pix… să mă mișc… așa că acum am zis că trebuie să reușesc să fac asta.. !

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s