Guest- post – Gusturile (NU) se discuta

Gusturile nu se discuta este o axioma. Putini au curajul s-o contrazica. Eu, Emil Calinescu, blogger din 2008 si pe domeniu propriu din 4 iulie 2012, vreau insa s-o daram. Poate-mi dau astia emisiune pe Discovery, cine stie.

Inainte de a discuta in sine ideea, trebuie sa vedem ce fel de gusturi putem avea:

–          Gusturi culinare “clasice” : unul prefera mancarea iute, altul pe cea dulce; unul prefera chestiile acrisoare si acre, altul chestiile amare;

–          Tot la gusturi culinare intra si mancarurile … nu-ti place o mancare si pace; nu vorbim de gustul “Clasic”, ca nu-ti plac dulciurile; vorbim de faptul ca le preferi pe cele cu frisca in dauna celor cu ciocolata;

–          Tot la gusturi intra si mirosurile: cuiva ii place un miros, altcuiva nu;

–          Tot gusturi sunt insa si in materie de muzica;

–          Sa nu mai zic la filme …

–          Sau la … arta, ca de exemplu picturile.

Toate acestea sunt considerate gusturi. E insa oare un lucru bun sa le consideram si sa le analizam la gramada? Eu cred ca nu.

Si de fapt, aici sta cheia. Aici este esenta acelei “axiome”. Si sa va explic.

Sa luam intai primul exemplu. Mancarea.

Mie-mi place Savarina. Celui de langa mine ii place amandina. Este o chestie de gust. Pur de gust. Aici toata lumea e de acord cu mine.

Daca mie insa imi plac chestiile iuti, iar unui amic nu-i plac, lucrurile se complica. Si nu ca nu ar fi acelasi lucru. Ci din cauze pur sociale: a manca iute este considerat ceva “tare”. Ceva masculin. Mancarurile dulci sunt asociate feminitatii. Asa ca un barbat care nu prefera iuteala va fi asociat feminitatii. Unii vor accepta sa infrunte aceste prejudecati, altii nu. Cei care vor alege sa nu isi vor impuna sa manance iute. Treptat, ce era iute nu mai este asa de iute. Si vor simti nevoia sa manance si mai iute. Iar aprecierile sociale vor creste. Pana si femeile se vor uita la ei: uite cat de iute poate manca acest om.

La fel stau lucrurile si cu mancarurile. A manca cine stie ce mancare sofisticata de peste este o dovada de emancipare. Nu poti spune “da-l dracu’ de peste, vreau mici”. Te faci de ras. Desi ai tendinta de a zice asta. Iti vei auto-propune sa iti placa pestele (asta si pentru ca e mai sanatos) si vei sfarsi in a-l manca.

In materie culinara lucrurile sunt cat de cat clare.

Ce ne facem insa cu muzica si fimele? Aici lucrurile sunt mult mai complicate. Si tot din cauze sociale.

Sa revenim la exemplul cu mancarea. Unuia ii place savarina. Ar manca savarine non-stop. Dar nu e deranjat daca cineva critica savarinele. “O prajitura naspa… nu-mi place”. El va fi in cel mai rau caz nedumerit. Va arunca peste umar un “n-ai cu cine” si va trece mai departe. Nu se va simti sub nicio forma jignit.

Cand insa te iei de gusturile muzicale ale cuiva lucrurile sunt complet diferite. Si asta pentru ca un om, in majoritatea cazurilor, se identifica cu muzica pe care o asculta. D-aia numim ROCKERI, pentru ca muzica II DEFINESTE. Nu exista categoria “Savarinari”, pentru ca omul ala nu e definit de acel “gust” al sau. Din acest motiv multi sunt de parere ca muzica nu e chiar o chestie de gusturi. Exista si teorii (in care eu nu cred) care sustin ca nivelul de cultura al unui om este reliefat in muzica pe care o asculta.

Teoriile alea au pornit de la niste oameni care refuza sa-i inteleaga pe ceilalti. Ce asculta ei e cult, ce nu le place lor e incult. Refuza sa-i inteleaga pe ceilalti, refuza sa accepte ca exista oameni care nu gusta muzica lor, asa ca ii declara inculti. Si pace.

In treacat, vorbesc si despre filme. Despre ele voi vorbi pe larg in alt articol. Ideea e simpla: constat ca din ce in ce mai des ies certuri in legatura cu gusturile cinefile. Oamenii se simt jigniti ca nu ti-a placut un anumit film. Nu stiu si incerc sa-mi dau seama daca filmele sunt fix in aceeasi categorie ca si muzica. Tind sa cred ca nu. Desi unii le baga in aceeasi categorie.

Iar teorii privind cultura si incultura au aparut si in legatura cu filmele. Legat de asta, cineva dadea o definitie simpatica filmelor psihologice: filmele alea din care nu intelegi nimic si pe care nu le poti baga in nicio alta categorie. Un sambure de adevar exista in aceasta definitie.

Salutari GUSTOASE tuturor si , daca v-am facut POFTA de guest-posting, va astept si la mine pe blog sa impartasiti GUSTURILE voastre cititorilor mei.

18 gânduri despre &8222;Guest- post – Gusturile (NU) se discuta&8221;

  1. @ Emil
    Cred sincer ca ideea de a-ti place ceva tine de o anumita armonie pe care o ai in acel moment!
    Nu cred ca iti poate place rock-ul daca ai baut trei sticle de Fanta de portocale, nu e toaleta prin preajma si in plus te-ai si ratacit de prietenii tai (si de ele) care s-au dus la bere, de exemplu 😀

  2. interesant postul! intr-adevar oamenii au tendinta sa critice ceea ce nu inteleg…important e sa retinem ca suntem unici si prin urmare diferiti..cat de monoton ar fi totul daca nu ar exista dispute referitoare la gusturi :))

      • Asta e cu totul altceva. Muzica se asculta in functie de starea de spirit, de context. Si sa asculti non-stop un gen muzical, oricare ar fi el, imi pare fortat. Putini sunt cei care fac asta. Cred eu.

        Oricum, tu ai zis ca le poti asculta non-stop. Nu stiu ca ai facut-o pana acum efectiv 🙂

    • Imi pare rau.Se pare ca nu avem aceiasi linie de comunicare.
      Articolul propune o analiza generalizata.Aproximativ in acelasi context am comentat si eu,dar constat ca ceva te retine in a-mi raspunde.
      Era vorba de o analiza a unor texte si n-am inteles eu bine?
      Daca e asa,imi cer scuze daca comentariul meu poate fi interpretat ca o gluma deplasata!
      Mult bine!

      • Acel ceva este ca nu am inteles foarte bine. Nu este deloc o gluma deplasata ce ai facut. Pur si simplu nu am inteles.

        Hai s-o luam de la capat (poate si exprimarea din articol e un pic neclara):

        1. Iute vs dulce nu se refera la dulciuri. Se refera la faptul ca unii mananca picant (sos picant), altii vor insa si pe mancare sos dulce. Unii mananca pui sa zicem cu sos de caramel. Altii considera chestia asta ciudata si gretoasa. Un barbat nu refuza un desert. Doar ca mancarurile dulci ne-desert sunt considerata nitel feminine (ca si vinurile dulci).

        2. Nu am inteles : fosile = covorul meu ? Eu n-am inteles din prima asta. Daca da, atunci lucrurile stau asa:
        – savarinele si amandinele nu se exclud, pot sa-ti placa amandoua;
        – filmele in mare parte nu;
        – muzicile cica da, dar nu ce ai dat tu; daca iti plac rockul si valsul, sigur nu-ti place maneaua.
        Dar sa gandim altfel: daca cineva s-ar lua de o trupa rock favorita a ta, te-ai supara? Daca da, inseamna ca acea trupa te reprezinta pe tine si ca ai simtit ca indirect s-a luat de tine 🙂

        Acum sper ca m-am facut inteles 🙂

  3. Si-atunci,oare,eu pe unde ma incadrez?
    Imi plac,cred, toate genurile muzicale.Ca nu pe toate le suport non stop ,asta e altceva.
    Imi place si iute,foarte iute (inseamna ca-s barbat?),dar si ciocolata si bomboanele (inseamna ca-s feminin?).
    Nu-mi plac unele mincaruri,dar asta nu inseamna ca sint rele pentru ca o gramada de oameni le maninca .
    Faptul ca am plete ma face feminin sau …

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s