Nori pe cer … nori în suflet?

Se spune că vremea-i frumoasă atunci când în suflet e soare. Se spune că ploaia-i mai rece atunci când în suflet te doare. Se spune că vântul nu bate pe loc când iubești, dar frunzele toate se mișcă … Versurile acestea îmi răsună în minte de ore întregi.

Eu azi m-am trezit cu soarele sus pe cer după o noapte de coșmaruri. Ca de fiecare dată, obișnuiesc să-l urmăresc pe cer. A dispărut. S-a dus dincolo de nori. Întuneric pe stradă. Oare ce înseamnă asta pentru sufletul meu? Un amalgam cu siguranță. Un amestec de lumină și întuneric. Afară mă așteptam să fie răcoare, răcoarea aceea a norilor de deasupra noastră. Așteptam ca ploaia să cadă. Să se lovească de pământul însetat. Căldura însă îmi înăbuși această dorință. Sub nori dăinuie și acum mercurul ridicat la 30 de grade în termometre. Picăturile de ploaie parcă nu vor să se rupă din nori risipindu-se în abur până pe pământ. Prin căldura înăbușitoare de afară se pare că și vântul bate aspru pe loc, fără putere, fără pic de viață.

Nici nu știu de ce oare aștept ploaia. O ploaie rece de toamnă. Aștept să cadă frunze. Frunze arămii de toamnă. Aștept un soare mai blând. Un soare cu dinți de toamnă. Aștept ca vântul să bată iar răcoros ca noaptea. Aștept un vânt rece de toamnă. Aștept și-aștept degeaba, afară pare a fi un început de vară. Frunze verzi, căldură și nori negri fără picături de ploaie.

Privirile îmi sunt atrase în continuare de către geamul descoperit de draperie. Norii sunt la locul lor cu soarele în spate. Frunzele pomilor nu vor să se miște în bătaia vântului lăsând întunericul să pună stăpânire din ce în ce mai mult pe Pământ. Îmi doresc să plouă. Deși, conform versurilor n-ar fi tocmai o dorință normală. Dar de o ploaie rece toți avem nevoie pe o toamnă călduroasă ca asta ( în sud.. că în nord mercurul șade liniștit sub 0 grade).

Însă acum stau și mă întreb oare versurile din început să fie adevărate, oare atunci când vremea-i frumoasă în suflet e soare? Oare atunci când ploaia-i mai rece în suflet mă doare? Nu-mi pot da seama decât că acum e un amalgam de lumină și întuneric, de fericire și tristețe. Oare când în sfârșit stropii de ploaie se vor rupe din nori și vor cădea reci pe Pământ amalgamul meu va fi cu adevărat limpezit? Fericirea va fi ștearsă de pe străzile tristeții, sau va fi invers știind că după fiecare ploaie apare un curcubeu și după fiecare nor iese mândră o rază de soare!

Mai jos vă las în compania a două melodii 🙂 ce se regăsesc printre cuvintele de mai sus. Dar adunate, mai jos, par mai ok!

sursă youtube ( user catmusicoffice)

sursă youtube ( user JamesMorrisonVEVO )

10 gânduri despre &8222;Nori pe cer … nori în suflet?&8221;

  1. Urasc toamna, intr-o toamna m-am despartit de sotia mea si tot intr-o toamna de prietena mea… Urasc toamna ca toate se sfarsesc toamna…fluturii, florile..iubirile…
    Stiu ca fiecare lucru trebuie sa aibe un sfarsit… dar sfarsitul ca si despartirile sant trist…

    Mult timp nici musafiri nu mi-am dorit din cauza ca trebuia apoi sa ne despartim… nu ma mai pot despartii de nimeni, nu mai rezist… si pe Mess cand stau… la plecare ies pur si simplu fara sa-mi anunt intentia… nici pe Mess nu rezist sa ma despart de nimeni… o viata intreaga m-am tot despartit… ori eu de ei/ele ori ele/ei de mine… si nu mai suport… Chiar si mama s-a despartit de mine si m-a abandonat cand aveam doar 11 luni… Mi-a ajuns !

    Urasc Toamna…. urasc toamna…urasc toamna !

    • pfff… urat … urat sa ai o astfel de amintire despre toamna! Dar fiecare anotimp e frumos in felul lui! Imi pare rau de despartirile suferite… orice despartire e o durere in suflet.. insa nu toamna e vinovata de ele nu toamna a vrut sa te desparta de ele! Stiu ca toamna iti aduce amintirea lor dar nu o face cu intentie! Esti indreptatit sa fi trist toamna si sa nu vrei niciodata s amai vina pentru ca tu vrei de fapt sa nu iti mai aduca in cale amintirile acestea triste.
      Eu iti doresc ca aceasta toamna sa aduca ceva frumos in viata ta… sa mai compenseze ce a luat candva :)!
      Multumesc de trecere si comentariu!

  2. Este un fragment dintr-o poezie de a mea si se potriveste aici 😀

    Pamantul se’nvarte vrea sa scape de toti
    Si noi ne prindem de orice oportunitati
    Sa trecem si de aceste porti
    Sa ajungem in alta lume , plina de hoti
    De parca ne place sa fim furati non-stop
    Intr-o lume unde un poet ca mine
    Nu poate fii inteles, oare viata mai merge si invers?
    Sa invart destinul sau nu mai resimt timul cum trece
    Si ma lasa tot mai rece, in aceasta viata
    In care banul face legea, eu incerc sa ma ridic si sa rup tacerea
    Ce imi va aduce alinierea vesnica in viata de apoi
    Unde voi scapa de voi, trup de oameni si minti de boi
    Unde toti va credeti niste eroi dar sunteti simplii oameni
    intr-o ploaie de noroi,si cred ca nici Dumnezeu nu mai are mila de voi
    Din buni crestini deveniti doar niste atei ca nici zeii vostri nu va mai asculta
    Ce in urma furtunii va lasa o lume muta, si gandul cel bun va triunfa iar viata va inceta
    Sa mai creada ca mai exista soare si dupa ploi, norii sunt imbitati de noroi

  3. Toamna toate durerile sufletului iasa la iveala.Mie imi place toamna, chiar daca vremea mohorata de afara redeschide rani vechi(poate sunt masochist la faza asta…).Culorile, aerul rece al diminetii, ceata care se lasa la rasaritul soarelui(iubesc diminetile cetoase), toate astea fac din toamna un anotimp frumos.Nu stiu daca ploaia va spala sufeltul de povara ce o poarta, dar cu siguranta ii va oferi timpul necesar meditatiei.Good days will come;)

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s