Ce fac eu iarna?!

Încă de când se pregătea iarna să înceapă am văzut multe persoane triste și afectate din cauza acestui fapt. Eu păream parcă singura persoană fericită printre gradele cu minus și fulgii de nea. Mi-am luat multe înjurături și apostrofări pentru bucuria mea asupra venirii iernii, însă cui să-i pese? Că mie una nu! Mie îmi place iarna, am spus-o de atâtea ori, o mai spun și o voi mai spune. De ce? Păi e simplu. Îmi place să schiez, îmi place muntele. Astfel la mine există trei părți ale iernii: partea cu școală, partea cu weekenduri și vacanță. Ultimele două sunt cele ce mă interesează pe mine și cele ce mă bucură de fiecare dată când își fac apariția în calendar. Nu mă voi apuca acum să vă vorbesc despre rutina zilnică din timpul școlii cu trezit-mâncat-școală-casă-mâncat-teme/învățat-mâncat-culcat-replay, rutină obositoare, plictisitoare și cum mai vreți voi, ci am să vă vorbesc despre rutina zilnică din timpul weekendurilor și vacanțelor de iarnă: trezit-mâncat-schiat-mâncat-distrat-culcat. Pare plictisitor la prima vedere, însă 8-9 ore pe pârtie nu sunt deloc plictisitoare, sunt cât se poate de distractive și benefice corpului fiecăruia. Spre exemplu, pe schiuri îți poți lucra mușchii picioarelor și poți slăbi și nu, nu glumesc deloc și nu folosesc nici o tentă de ironie, dacă stau să mă gândesc mai bine, pentru cei ce schiază cu bețe e bine de știut că îți lucrează puțin câte puțin chiar și mușchii brațelor. Dar nu doar menținerea corpului sănătos este importantă în schi ci și liniștea ce ți-o oferă fiecare tură pe pârtie, foșnetul crengilor de brad și scârțâitul zăpezii sub schiurile schiorilor. De ce sunt importante acestea? Pentru că îi crează creierului o stare de relax, de confort și îl umple de energie în același timp. Îi dă mai multă forță în gândire și accentuează oarecum realizarea sinapselor între neuroni. De ce? Pentru că e mult mai ”liniștit”. Frumos este și peisajul ce ni-l oferă muntele de sus, din vârful fiecărei pârtii, frumos este să-l privești și să te delectezi cu el în starea lui naturală și apoi, de ce nu, capturat în fotografii 🙂

Ski-Jumps-to-Avoid-1

Păcat este însă că domeniul schiabil din România este prea mic față de cel din străinătate, însă, nu ne vom putea compara niciodată, cred, cu ei. Pârtiile sunt prea mici ca lungime, nu apuci parcă să urci că imediat cobori, spre deosebire de străinătate unde petreci destul timp în ambele cazuri(urcare și coborâre). Bine, deși am generalizat deja, nu prea trebuia să fac asta, există pârtii făinuțe și la noi în țărișoară precum cele de la Straja și Vidra ( de care doar am auzit, așa că nu îmi pot da cu părerea prea mult din experiență), îmi pot da însă cu părerea din experiență despre cele din Bușteni, unde am fost într-o vară și le-am văzut la picior cum s-ar spune și tare mi-a plăcut ce-am văzut. Sunt și grele și ușoare și lungi și destul de late, iar asupra lor se abate și un peisaj de excepție, așa că ce altceva poate să fie mai plăcut de atât atunci când schiezi? Îmi pare rău că n-am ajuns acolo și pe timp de iarnă, să văd peisajul acela și sub straturi de zăpadă și de ce nu să mai am încă odată experiența cu pensiuni busteni. Pfff.. experiență frumoasă… tare frumoasă, pe care am să vi-o povestesc eu altă dată, când oi avea chef să vă vorbesc despre acele întâmplări dintr-o vară care sunt destul de multe la număr și mai ales despre experiența cu pensiuni busteni. Multe și frumoase. Aici, în postul acesta e vorba deocamdată despre iarnă și schi, ce cred ca este unul dintre cele mai frumoase sporturi de iarnă inventate vreodată pe pământ.

Acum, într-un final, vă propun și vouă să agățați lenea într-un cui cât mai sus cu putință să nu mai poată să coboare la voi ori voi să ajungeți la ea și, vă invit după cum am zis la schi. Învățați să schiați și n-ați trăit degeaba pe pământ. Nimic nu-i mai liniștitor ( în afară de o carte) decât tu în niște clăpari pe niște schiuri alunecând ”la vale”. Iar schiatul, țin să vă spun că nu înseamnă să te pui pe niște schiuri și să-ți dai drumul DREPT ca o kamikază, schiatul pot spune că implică o artă și în mișcări, în felul cum îți muți centrul de greutate de pe o parte pe alta și în ce modalitate, în felul în care miști mâinile și bețele dar mai ales în felul în care îți corelezi mișcările dintre mâini-trunchi-picioare, practic schiatul se transformă într-un dans artistic pe schiuri ori free style skiing, ca mai jos, unde puteți urmări istoria schiatului de la începuturi până în zilele noastre 🙂

sursă youtube ( user marksjohnson5 )

sursă youtube ( user GoForBr0ke )

14 gânduri despre &8222;Ce fac eu iarna?!&8221;

    • Ce s-a întâmplat, ce nu s-a întâmplat habar n-am dar te-o băgat la spam :). Cred că pentru faptul că ai zis că nu-ți place să schiezi și nu-ți place iarna :))! Hmmm, iarna e frumoasă, ca fiecare anotimp, iar schiatul… este un sport extraordinar.. păcat că nu-ți place 🙂

  1. Iarna ca toate anotimpurile are farmecul si magicul care acapareaza pe cei ce stiu sa traiasca clipa/momentul…in general oamenii isi risipesc timpul, uitand sa mai priveasca si in jurul lor…ce poate fi mai magic decat momentul cand primii fulgi iti daruiesc sarutul lor…iar peste noapte albul-argintiu al imensului omat iti inunda toata fiinta…fiecare anotimp isi are farmecul sau daca stim sa-l atingem si sa-l intelegem cu sufletul si copilul din noi…Bucura-te caci iti vei bucura sufletul…

    • Eu mă bucur de fiecare anotimp, că de, fiecare îmi oferă frumuseți 🙂
      Și da, ai dreptate cu ce ai spus mai sus, ar trebui să ne bucurăm mereu de timpul ce trece pe lângă noi și de fiecare clipă pe care ne-o oferă 🙂

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s