Alchimistul de Paulo Coelho

Acum câteva zile am terminat de citit Alchimistul de Paulo Coelho. Mi-au vorbit mulți despre cartea asta. Îmi propuneam mereu să o citesc și nu mă încumetam niciodată. Țin minte că acum câțiva ani, o prietenă mi-a trimis cartea în format electronic să o citesc. Am tot zis că o citesc dar am uitat-o undeva într-un folder.

De curând, de când mi-a picat în mână e-book-ul, am reluat descărcarea ei. M-am apucat să o citesc și-mi aminteam de toți acei oameni ale căror păreri le-am ascultat sau ale căror recenzii le-am citit despre această carte. Toți mi-au spus același lucru dar folosind cuvinte diferite. Toți mi-au spus că această carte, în timp ce este citită, sau după ce este citită, îți schimbă într-o mică ori mare măsură mentalitate și felul de a observa în profunzime. Schimbă ceva în interiorul tău fără să-ți dai seama când și cum s-a întâmplat asta, tu doar observi efectul. Nu puteam înțelege vorbele lor, nu puteam înțelege cum o simplă carte de dimensiuni nu foarte mari îți poate schimba mentalitate.

M-am apucat să o citesc fiind destul de sceptică. Pentru mine un alchimist era un alchimist și atât. Nu înțelegeam legătura dintre un oier un alchimist și filosofia vieții. Știam că astea sunt elementele fundamentale în jurul cărora se conturează practic totul. Tocmai de aceea, pentru că nu reușeam să înțeleg legătura dintre ele, ceva în interiorul meu refuza să pun mâna pe această carte.

M-am apucat însă să o citesc în format electronic pe E-book. Am făcut prima dată cunoștință cu oierul, păstorul fericit ce își împlinea visul zi de zi călătorind dintr-un loc în altul cu oile sale. Aveam însă să află că visul acesta nu era însă totul, ci exista ceva cu adevărat măreț. Am mers alături de el printre cuvintele ce-i scriau povestea până la sfârșit. Între timp am cunoscut filosofii de viață, o țigancă, un înțelept și un alchimist. Ei aveau să fie cei ce scriau cu adevărat întreaga poveste alături de păstorul nostru. Am călătorit alături de păstor din Spania până la piramidele din deșert. În tot acest timp mi-a făcut plăcere să gust din filosofia de viață ce avea să mi-o predea fiecare pagină în parte. Da, despre asta este întreaga carte, rând cu rând, pagină cu pagină, te îndeamnă să-ți urmezi visul, să tinzi spre împlinirea lui până o atingi. Te învață că mereu există loc de mai mult, de încă un pas și.. dacă vrei cu adevărat ceva, muncind pentru asta, vei obține mai devreme sau mai târziu.

Cea mai de preț învățătură din paginile cărții, ajungi să o înțelegi însă abia la sfârșit. Și da, știu că o pot spune aici și acum pentru că oricum tu cititorule nu ai să o înțelegi dacă nu ai citit cumva carte: visul, comoara după care alergi poate chiar o viață întreagă s-a aflat la început chiar lângă tine, era mai aproape de tine decât a fost tot drumul pe care l-ai parcurs, parcurgi practic un drum anevoios o viață-ntreagă ca să te întorci înapoi și să-ți dezgropi propria comoară, propriul tău vis acum împlinit. Practic, ceea ce-ți dorești cu adevărat este mai aproape de tine decât crezi tu de fapt… doar că, pentru a fi capabil să observi asta trebuie mai întâi să înveți filosofia vieții.

Pe mine cartea m-a fascinat. Nu m-a fascinat din prima, ci pe parcurs. După ce am citit-o am început să-i înțeleg pe toți aceia ce mi-au vorbit atât de entuziaști despre ea, pe toți aceia ce mi-au mărturisit că li s-a schimbat mentalitatea. Nu știu dacă acum modalitatea mea de a vedea tot ceea ce am spus mai sus este schimbată sau doar în proces de schimbare. Știu doar că a lăsat undeva în subconștient o urmă vizibilă conștientului, o urmă ce are să fie vizibilă pe tot parcursul drumului împlinirii dorințelor mele, pe tot parcursul drumului meu spre propriul sfârșit.

Vă recomand și vouă să citiți cartea lui Paulo Coelho, Alchimistul. Cu siguranță nu veți regreta după ce o veți citi, că ați citit-o. Veți rămâne impresionați și veți fi fascinați pe tot parcursul ei, al cărții. Sper că v-am convins și vă doresc lectură plăcută, iar cei ce ați citit cartea sunt curioasă ce impresie v-a lăsat vouă.

Lectură plăcută,

Pishky

32 de gânduri despre &8222;Alchimistul de Paulo Coelho&8221;

  1. Ani de zile am ocolit sa citesc vreun roman de-al lui Paulo Coelho.
    Intamplator am cumparat romanul Brida,credeti-ma din momentul in
    care am inceput sa-l citesc nu am putut sa-l mai las,am citit-o intr-o zi.
    nu stiu altii ce cred ,nu ma intereseaza,chiar imi place si cu siguranta
    o sa mai citesc si alte romane de Paulo Coelho.
    Doina T

    • Mă bucur dacă-ți pare interesantă. Sper să-ți și placă după ce vei citi, că de.. părerile sunt împărțite 🙂
      Am întâlnit mulți ce mi-au spus că e banală cartea asta… mie însă pur și simplu nu mi s-a părut așa 🙂

  2. am citit coelho de curiozitate. să văd și eu pentru ce e atât de ridicat în slăvi. dpmdv e banal 🙂 pe principiul ”ce le spune”. nu spune nimic nou,face doar literatură pentru femei. ceea ce spune oricare dintre noi, la un moment dat, dar nu are timpul/cheful/dorința de a pune pe hârtie

    • Da și asta e adevărat, dar el spune pentru că are și chef și dorință și timp. Fiecare carte în parte până la urmă e ceva nou, eu consider fiecare carte în parte minunată pentru că e unică și are propriul ei fel de a transmite lucruri cititorului. Nimeni ca și persoană și nicio altă carte nu va putea spune aceleași lucruri la fel, nici măcar același mesaj nu va fi :). Nu va fi la fel pentru că modalitatea e diferită de la o carte la alta la fel cum persoanele sunt diferite de la unele la altele 🙂
      Asta e părerea mea 😀

  3. Huh, sunt bucuros ca ai citit-o si inteles-o cu adevarat. Bine, practic nu exista un singur inteles pentru carte cum nu exista nici un singur inteles pentru viata 🙂 Fiecare experienta e diferita, si cand citim, ascultam sau traim ceva creeam in acelasi timp experienta in functie de personalitatea si felul unic de a vedea viata, a fiecaruia din noi. Dar desi totul e la fel si totul e diferit 😀 Ai ajuns la mesajul adevarat al cartii pentru ca felul in care vezi viata ti-a permis sa vezi dincolo de cuvinte si experientele povestite. Deci, io-s bucuros pentru asta. Continua sa continui, ca directia e foarte buna.

    • În primul rând Claus, mulțumesc frumos de comentariu :).
      Și ca să încep cu sfârșitul, am să continui să continui :)) dacă direcția e bună și mă bucur că azi am făcut un om bucuros.
      Sincer, faptu că am ajuns să înțeleg mesaju cărții m-a făcut să îmi schimb ușo mentalitatea, viziunea. Adică nu atât cât pur și simplu am aflat mesajul ci că l-am înțeles.
      Ce-i drept e drept suntem diferiți așa că gândim, simțim și ne comportăm diferit. Înțelegem diferit și percepem diferit, important e să se ajungă la aceeași concluzie indiferent de modalitatea procesului 🙂

      • Cred ca glumesti..nu ? Adica totusi la varsta asta trebuia sa fi auzit deja despre Biblie care este o simpla carte si din care a izvorat Crestinismul cu multitudine de credinte. Coranul o singura carte din care a izvorat ce-a mai mare religie de pe pamant cu peste un miliard de adepti…. Crtea lui Mormon care a dat religia Mormona o religie printre primele 3 religii din SUA… sa-mi zici daca vrei sa mai continui ca inca mai pot desi am doar 2 clase !

      • Nu Biblia sau alte cărți asemenea ei au deschis neapărat calea către religii ci propovăduitorii.
        Cred că mă cunoști îndeajuns de bine de pe blog încât să îți dai seama, dragă Ninu, că eu cu siguranță am auzit de ele :). Însă mi se pare exagerat să se spună că ele sunt neapărat cele ce au deschis calea religiilor. Din discuțiile la care am asistat cu mulți oameni și din multele chestii pe care le-am citit am înțeles că Biblia nu e tocmai același lucru cu religia creștină ce ni se bagă nouă pe gât. Am spus am înțeles pentru că nu am citit Biblia și nici nu o voi citi vreodată, îmi e de ajuns propria mea credință în ceva măreț acolo sus, indiferent ce sau cine ar fi el.

  4. Mie nu-mi place Coelho, poate fug de el şi pentru că este în vogă (am obiceiul să fug de filmele şi cărţile care sunt urmărite de toată lume). Am ocolit Games of Thrones, Coelho, Stephan King şi The Great Gatsby.
    Am citit de Coelho „Învingătorul este întotdeauna singur” dar nu mi se pare nimic wow.

    • Cărțile sunt diferite între ele, căci de aceea sunt mai multe cărți scrise de același autor. Altfel ar fi toate cărțile într-una singură dacă ar avea același subiect ori același fir epic.
      Nici eu nu am citit Games of Thrones, Stefan King și The Great Gatsby. Deocamdată încă nu mă atrag, la fel cum nici Coelho nu m-a atras până acum. Fugeam de ea și nu-mi părea interesantă… și poate asta e singura lui carte frumoasă, nu trebuie să fie toate reușite. Mie asta mi se pare wow, dar asta nu include faptul că toate celelalte trebuie să fie la fel de wow 🙂
      Eu sper să o citești și să revii cu o părere abia după ce ai citit cartea. Abia după ce o carte este citită se poate spune o părere, părerea mea.

  5. M-ai făcut să îmi doresc să citesc și eu această carte, însă într-un articol de-al tău mai vechi legat de această carte, am zis că am să o caut și eu, însă pe internet nu e toată ci doar vreo 45 de pagini. Ai vreo sursă electronică (pentru laptop/tabletă/smartphone) unde să citesc toată cartea?

  6. Inca nu am avut dispozitia [a se citi TIMPUL] necesara sa citesc aceasta carte. Tot ca si tine am citit o gramada de recenzii, dar mai greu ma urnesc sa citesc ceva modern [a se citi, mai greu ma despart de cartile de specialitate care au milioane de pagini].
    Iti recomand sa citesti, daca nu ai citit deja, „Viata pe un peron” de Paler si „Iona” de Sorescu (ultima o sa o ai de studiat si pentru bac). O sa vezi ca surprind chestii importante, si care par marunte, din viata.

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s