Fluturi de Irina Binder

Ora 1:00 AM, reușeam în sfârșit să termin de citit ”Fluturi” de Irina Binder sperând la un eventual volum trei.  Da, speram și sper la un volum trei pentru că îmi pare un sfârșit prea urât pentru al doilea volum și prea brusc ca să nu fie continuat după ce cititorii au trăit atâtea alături de Irina prin prisma celor două volume. Pe mine, cele două volume m-au fascinat. M-au fascinat pentru că îmi pare că au tot ce le trebuie: fericire, tristețe, iubire, ură, prietenie, amuzament, suflet de copii, maturitate, etc. Deși povestea este una de viață, reală, destul de grea și plină de nemulțumiri, m-a fascinat într-un mod aparte încă din primele pagini.

998581_569899073051857_1760632384_n

De ”Fluturi” am aflat într-un mod tare ciudat. Îmi picau în fața ochilor citate ce îmi plăcea și le scriam pe un caiețel. Într-o zi, în grabă fiind, am uitat să scriu un citat. Mă îndreptam grăbită spre școală la primele ore ale dimineții și pe drum mi-am amintit pasaje din citatul respectiv. Toată ziua m-au urmărit, așa că într-o oră de fizică în care profa ne vorbea despre semnificația crucii eu am luat pixul în mână și am scris pe caiet toate pasajele ce mi le aminteam din citatul respectiv. Ajunsă acasă, mi-am pornit ca de obicei laptopul și m-am pus pe căutat. Am găsit din prima tot citatul și așa am văzut eu că la sfârșit scria – ”Fluturi” de Irina Binder. Am căutat astfel apoi pe Google și am aflat că e o carte. Mi-am notat să o citesc cândva și mi-am propus ca imediat ce termin cu tezele să mă duc la Biblioteca Județeană să o împrumut. Timpul însă a făcut în așa fel ca eu să nu ajung la Biblioteca Județeană, iar cum timpul trece am ajuns în august fără să citesc ”Fluturi”. Între timp mi-am luat un e-book și într-o dimineață cu chef de citit m-am pus pe căutat pe net cartea în varianta electronică li n-am găsit-o, așa că m-am proțăpit în fața calculatorului și am dat comandă de ambele volume (că sunt la promoție) de la Libris că erau doar 36 de RON ambele și am așteptat vreo 3 zile să-mi vină pentru că se vând ca pâinea caldă iar pentru mine trebuia să ajungă de la București la depozit și de la depozit care era în Brașov la Tg-Jiu.

Primul volum l-am citit imediat. Nu mi-a luat mai mult de câteva ore. Am citit pe nerăsuflate fără să mă ridic de pe scaun. M-a fascinat pur și simplu. Deși nu m-am regăsit în poveste, pentru că poveștile sunt diferite de la o persoană la alta, m-am regăsit totuși în carte. M-am regăsit în felul de a fi al Irinei, în educația ei, în comportamentul ei și în personalitatea ei, m-am regăsit în filosofia ei de viață și în felul de a filosofa. Cărțile m-au fascinat cu fiecare lecție subtilă ce o spuneau cititorului, pentru că da… conține atâtea și atâtea învățături de și despre viață.

”Fluturi” spune povestea Irinei pe o perioadă de 5 ani (cel puțin primele două volume). O poveste de viață cu imperfecțiuni, adică și cu bune și cu rele, o poveste atât de frumos scrisă încât simți că faci parte din ea. Irina, o fată de 19 ani, are o serie de valori morale ce le respectă cu strictețe și sfințenie. La doar 19 ani, datorită copilăriei, este o fire matură gata să ia viața în piept așa cum o și face de altfel. Pe lângă valorile morale, este plină de valori culturale și dă dovadă de o maturitate severă fiind o persoană mult prea cerebrală pentru vârsta ei. Irina este o tânără care a suferit, dar a fost și fericită. Fiind crescută de un tată singur și destul de învârstă aceasta se bucură de o educație aleasă și de cele mai frumoase trăiri și învățături.

Într-o seară, Irina îi întâlnește pe Matei și pe Robert… iar de aici povestea ei cunoaște un alt nivel, un alt nivel al fericirii, al iubirii și al suferinței, iar treptat tânăra de 19 ani care era încă o copilă ținând cont de valorile morale și culturale insuflate de tatăl ei se schimbă fără să-și dea seama de la o zi la alta. Schimbarea are loc treptat fiind influențată de tot ceea ce pe ea o înconjura și de acțiunile celor din jur dar și de acțiunile ei, mai ales de ale ei… zic eu. N-am să vă spun nimic din ceea ce se întâmplă, deși mă tentează, am să vă las pe voi să citiți cărțile, am să vă las pe voi să cunoașteți o poveste, povestea Irinei, o poveste presărată cu tot ceea ce-ți oferă viața.

De ce vă invit eu să citiți cartea? În primul rând pentru că pe mine m-a fascinat. Nu m-a fascinat neapărat povestea cât m-a fascinat felul Irinei de a fi (cu mici excepții). M-a fascinat faptul că eram prinsă în carte de fiecare cuvânt în parte și nu-i mai puteam da drumul. În al doilea rând pentru că deține ponturi despre și din viață. În al treilea rând pentru că este o poveste ce merită cunoscută. În al patrulea rând pentru că Irina este o persoană ce trebuie studiată. În al cincilea rând pentru că deține unitatea perfectă între iubire, suferință, dăruire, trăire, fericire, maturitate, copilărie, lașitate, curaj, moralitate, imoralitate, cultură, disciplină, revoltă, împliniri, neîmpliniri, destăinuiri, secrete, minciună, adevăr, trecut, prezent, viitor, frumusețe, splendoare, măreție, timiditate, bogăție, sărăcie, superficialitate. În al șaselea rând pentru că este un alt gen de carte, o carte jurnal. În al șaptelea rând nu mai știu ce să vă zic ca să vă conving, sper că am făcut-o până acum în peste cele 1000 de cuvinte scrise.

207 gânduri despre &8222;Fluturi de Irina Binder&8221;

  1. Fain ca mai exista un loc unde sunt acceptate toate parerile. Eu am citit doar volumul I si chiar eram pornita sa ii dau o sansa dar m-am inselat amarnic. In plus, am mai avut si o durere de cap nesuferita. Cred ca cel mai mult m-a deranjat narcisismul protagonistei. Nu exista oameni perfecti cu atat mai putin personaje perfecte.

  2. Tocmai ce am terminat de citit cele 2 volume. Nu mi-a luat mai mult de1 zi sa le lecturez pe amandoua…a fost o lectura foarte usoara si dezamagitoare…
    Sunt extraordinar de multe goluri, multe lucruri neexplicate si mai multe lucruri imposibile.
    Cartea nu se apropie nici macar un pic de realitate, cum nu o fac nici personajele si nici intamplarile.
    Irina e descrisa ca Maica Tereza, cea mai buna, cea mai altruista, cea mai frumoasa…cea mai cea…Nici bodyguardul nu a rezistat farmecelor ei…
    In ceea ce priveste situatia ei financiara, pe cat de putin este explicata in carte, pe atat de multe contradictii exista…
    Faptul ca toti barbatii ii cad la picioare, iar ea iubeste 3 din 4 barbati in acelasi timp, mi se pare absolut aberant. Aproape la fel de aberant pe cat mi se pare comportamentul ei fata de Matei dupa toate abuzurile…mai ales ca dupa fiecare palma sau cearta totul revenea la normal ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
    Ar fi multe de discutat si multe de punctat si nu as vrea sa scriu mai mult decat a scris persoana care a scris articolul, dar vreau sa mai specific un singur aspect care m-a dezamagit: FINALUL.
    Ce pot spune despre final? Unul stupid care nu a explicat nimic, care te lasa pur si simplu atarnand in aer…
    Care va fi viata Irinei? Se va impaca cu Robert pentru a indeplini ultima dorinta a Luminitei? Ce va face Matei, dar Alex, Angel? Cum ramane cu relatia dintre Matei si Robert?
    Acesta nu se poate numi nici macar final deschis.
    Mult prea multe inconsistente…departe de a putea fi numita o carte buna… E ca si cum as fi scris-o eu, o persoana lipsita de experienta in totalitate.

  3. Nu ca m-as lauda, dar la cei 22 de ani ai mei, am citit foarte multe carti, si mai usurele, si mai greoaie, si mai groase, si mai subtirele! Am citit cartea „Fluturi” la recomandarea unei prietene care mi-a laudat-o in fel si chip! Eram atat de nerabdatoare s-o citesc…si ce credeti…?? dezamagire totala!!! In primul rand, nu cred ca este o poveste reala, inspirata din alte carti, da! Credeti-ma, stiu ce spun, am citit carti de genul, zeci! In al doilea rand, „modestia” Irinei e iesita din comun, ea e cea perfecta, ea nu are nici un defect, pe ea toata lumea o iubeste, dupa ea plang toti barbatii, care culmea, ajung sa o iubeasca atat de tare, incat ar ajunge la sinucidere, daca nu ar avea-o langa ei! Mai e si prietenul imginar, ha ha, are imaginatie fata, ce sa mai! In al treilea rand, multe goluri si nelamuriri, de unde are Irina bani sa intretina un apartament cu 3 camere, sa plece in tari straine si sa-si faca toate placerile?? Pe bune?? In al patrulea rand, limbajul este unul necaracteristic unei carti de „dragoste”: „ba”, „fa”, ,etc, nu isi au locul acolo! Nu pot sa nu recunosc,insa, ca au fost anumite pasaje care mi-au placut, in care ea transpunea, sentimente pe care le traim cu totii! Si totusiiiii….acum aflu ca sunt plagiate! Jenant…
    Mai e ceva…ce om normal la cap ar sta langa o persoana care o bate, abuzeaza de ea fizic si psihic, o inseala si o trateaza intr-un mod barbar??? Aaa, gata stiu…Irina cea buna!
    Cartea este fabuloasa, extraordinara, mirifica, pentru cei care nu prea au citit carti la viata lor! Pentru ceilalti, este insipida, goala, fara sens….

  4. Nu stiu daca stiti faptul ca exista mai multe tipuri de plagiatura. Plagiatura nu este numai redarea cuvant cu cuvant a textului unui autor – copy/paste, mai sunt si alte metode prin repovestire sau copiere deghizata . Amanuntele le puteti gasi pe acest link:
    http://polito.ubbcluj.ro/scoaladoctorala/?page_id=214

    Am facut aceasta introducere pentru ceea ce urmeaza. Exista un articol pe care cineva l-a postat pe Goodreads si care prezinta citatele altor scriitori din care Irina Binder a plagiat prin repovestire (la finalul postarii se precizeaza ca articolul ii apartine lui Andrei Florian). Sunt cunoscute printre initiati aceste metode prin care diversi autori semidocti se inspira si preiau linia de argumentatie, expresiile si ideile intalnite in scrierile altora. Irina Binder a facut acelasi lucru sustinand sus si tare ca ii apartin, sunt autentice. Nu este deloc asa!
    http://www.goodreads.com/review/show/1161059175?book_show_action=true

    „Este cunoscut faptul ca autorii de maculatura submediocra care au blog-uri sau pagini facebook, pe reteaua de socializare, „uita” sa precizeze cine sunt adevaratii autori ai citatelor postate. Mai mult, se bat cu pumnul in piept ca acele „creatii” le apartin, sunt autentice. Am fost curios sa verific autenticitatea unor astfel de citate ce au umplut internetul. Iata cateva exemple pe care eu le consider plagiatura, sub forma repovestirii textelor originale ce apartin de fapt altor autori.
    (aici se gasesc amanunte despre tipurile de plagiat: http://polito.ubbcluj.ro/scoaladoctor

    Irina Binder se numara pe reteaua de socializare printre „autorii” care posteaza zeci de citate pretinzand ca sunt propriile ei creatii, in realitate ea a modificat ordinea cuvintelor si a preluat ideile altor autori (din citatele pe care Binder le-a gasit pe internet) ca si cand ar fi ale ei. Pai sa vedem cat de autentice sunt.

    Binder: „Iertarea este poarta către libertate.”
    Hannah Arendt: „Iertarea este cheia catre actiune si libertate.”

    Binder: „Zâmbetul este o rază trimisă din soarele sufletului.”
    Nicolae Iorga: „Vorba buna si zambetul si fapta binefacatoare sunt raze ale soarelui rasfrante in sufletul omului.”

    Binder: „Alături de prieteni trăieşti bucuriile dublu, iar durerile pe jumătate.”
    Francis Bacon: „Prietenia îndoiește bucuriile și înjumătățește necazurile.”

    Binder: „Cred cu tarie ca pierdem, pentru a primi ceva mai bun.”
    Horia-Roman Patapievici: „Ce se pierde atunci cand ceva se castiga?”

    Binder: „Am invatat ca ratiunea nu poate fi mereu in consens cu inima.”
    Moliere: „Nu ratiunea este cea care dicteaza dragostea.”

    Binder: „Am invatat ca iubirea nu trebuie pazita.”
    Octavian Paler: „O iubire pe care esti nevoit s-o pazesti nu reprezinta nimic.”

    Binder: „Dragostea nu are nevoie de cuvinte”
    Hermann Hesse: „… dragostea nu are nevoie de cuvinte; altminteri, s-ar impotmoli cu totul in neintelegeri si neghiobii.”

    Sunt prea multe exemplele de plagiatura prin repovestire si copiere deghizata la care apeleaza Binder in scrierile ei semidocte – de aceea nu mi-am mai pierdut timpul cu ele, doar am tras un semnal de alarma.”
    (acest articol l-am copiat de pe facebook – autorul textului este Andrei Florian)

    P.S. In acea postare de pe Goodreads apare si poza Irinei Binder din zilele noastre. Este deja stiut faptul ca ea si-a postat poze pe toata reteaua de socializare din urma cu 20 de ani (in toate pozele acelea ii apare doar capul, fara corp, probabil ca sa ascunda faptul ca este supraponderala) desi se apropie de 40 de ani. Pishky, din asta se poate trage concluzia ca Irina Binder si-a creat o imagine falsa in fata fanelor ei, mai ales ca intr-un interviu s-a dat drept licentiata, iar ea nici n-a absolvit vreo facultate.

    • Eu nu i-am luat niciodată apărarea lui Binder. Și nici nu-i iau apărare. Când am mai crescut, mi-am dat seama că nu-mi place cum și ce scrie.

      N-am verificat eu, singură, ca să cred tot ce se spune despre ea și tot ce mi se spune mie, prin comentarii, sau prin alte metode, despre ea. Cred însă că acele mesaje pot să fie gândite și de ea. spre exemplu asta „Binder: „Cred cu tarie ca pierdem, pentru a primi ceva mai bun.”
      Horia-Roman Patapievici: „Ce se pierde atunci cand ceva se castiga?””. Apăi acuma și eu cred tot cu tărie că pierdem ceva și primim altceva mai bun. Și nu l-am citit niciodată pe Patapievici. Dar m-am motivat mereu cu gândul ăsta. Dacă unul a gândit acum ceva vreme o chestie, înseamnă că cine va avea un gând asemănător cu al lui, o părere, ceva acolo, l-a copiat? Nu prea cred asta.
      Ce mi-ai lăsat mai sus, sunt niște truisme pe care orice om le poate gândi și simți :), fără să se copieze unul pe altul.
      Dar, ca să mă fac înțeleasă, nu spun că ea n-a copiat. Poate așa o fi făcut. Dar există și posibilitatea să fi gândit și ea aceleași truisme.

      • Plagiatura are mai multe forme, de aceea spuneam ca initiatii cunosc mijloacele prin care astazi se poate plagia.

        In cazul scrierilor Irinei Binder iese din discutie autenticitatea textelor ei: nimic nu este autentic, ea doar se inspira din scrierile altora si le reda in limbajul ei semidoct, redescopera, cu alte cuvinte, ceea ce au scris altii inaintea ei (suspectez faptul ca Irina Binder nu poseda o cultura de baza, doar citeste citatele pe care le intalneste pe internet si apoi le prelucreaza). Doar actiunea din cartea Fluturi se poate spune ca a „creat-o” ea, in rest, umple pagini intregi cu un gen de butaforie copiata, deja-vu…

      • Pishky,

        Ca sa fiu mai bine inteleasa. Sigur ca multe expresii au intrat in uzul comun, oamenii si le-au insusit ca si cum ar fi ale lor, sunt acele truisme de care aminteai, dar, trebuie recunoscut faptul ca marii ganditori ai lumii, incepand din antichitate, au fost primii care le-au emis o parte din ele.

        Altfel se pune problema cand te apuci sa scrii propriile tale creatii literare, trebuie sa constientizezi faptul ca cititorii au pretentia sa gaseasca ceva autentic, chiar daca subiectul constituie variatiuni pe aceeasi tema – dragostea, viata, moartea, binele sau raul de pe lume etc. Conteaza modul de expunere, acuratetea gramaticala a textului scris intr-un anumit stil literar, chiar daca tu, ca autoare, nu aduci ceva inovativ in domeniul literaturii, macar ideile sa-ti apartina si nu sa fie inspirate de la altii. Cel mult poti sa specifici in creatiile tale ca parafrazezi din autorul X sau sa dai sursa din care ai citat.

        Altfel, multora le-au trecut pe la urechi truisme de genul: „Si totusi se invarteste!” – uitand ca ii apartine lui Galileo Galilei; „Ecce Homo” – replica lui Pontiu Pilat sau „Nu-mi dati sfaturi! Stiu sa gresesc si singur” – al lui Immanuel Kant.

  5. Cartea e un PLAGIAT. Am citit volumele recent. Ieri am vizionat filmul FIFTY SHADES OF GREY si doar dupa cateva minute de film, am avut neplacuta surpriza sa recunosc scene din carte in cadrul filmului. Si nu doar una ci muulte. A fost parca un deja-vu. Ma mira doar faptul ca nu a comentat nimeni asemanarile izbitoare dintre Fluturi si filmul Fifty shades of Grey. Enumar cateva: existenta a doi frati, unul infiat, f bogati, cu complexe din copilarie, Christian = Robert, Anasthasia = Irina. Grey incearca sa-si refuze apropierea fata de Anna datorita secretelor lui ascunse -> vezi Fluturi idem, pana si faptul ca Gray impleteste parul Annei se regaseste in carte pe langa alte fffffff multe detalii. Cartea Fifty shades a aparut in anul 2012 pe cand Fluturi in 2013. Deci ati avut destul timp pentru a va inspira ,sau mai bine zis a copia esenta si a adapta povestea cerintelor publicului romanesc. M-ati dezamagit d-na Irina Binder.

  6. Iata ca a aparut si o recenzie scrisa de cineva pertinent in domeniul literaturii. Noi suntem doar amatorii, insa profesionistii acum si-au exprimat opinia cu privire la maculatura Fluturi. Era de asteptat ca aceasta opinie sa nu difere de cea pe care mi-am exprimat-o si eu, precum si multi altii care stim sa diferentiem scrierile semidocte (asa cum este maculatura Fluturi) de cele cu adevarat valoroase.

    Bineinteles ca fanii lui Binder au inceput sa-l atace pe cel care a scris recenzia. In modul cel mai elegant posibil, omul si-a mentinut pozitia si le-a raspuns:

    „Dragi cititori, au existat foarte multe voci care au pretins că nu am citit cartea Irinei Binder şi că afirmaţiile mele despre autoare nu au fost justificate. Pentru a risipi orice urmă de îndoiala, am scris o cronică literară după ce am recitit primul volum cu foarte mare atenţie şi am dat exemple din roman. Aveţi grijă ce citiţi şi pe ce aruncaţi banii. Cartea Fluturi nu are nicio legătură cu dezvoltarea spirituală, e o invitaţie la degradare spirituală, la decadenţă fizică şi morală. Un om cu capul pe umeri ştie să-şi controleze hormonii şi nu se lasă pradă simţurilor. Deocamdată cronica mea a fost postată pe Cititor de proză, dar va fi publicată şi în alte reviste literare, pentru a informa corect cititorii despre „gogoşile spirituale” pe care le vinde Irina Binder celor cu minţile neantrenate.”
    (Ionut Caragea)

    Aceasta este cronica publicata de domnul Ionut Caragea;

    http://cititordeproza.ning.com/group/vrafuldecarti/forum/topics/cronica-la-romanul-fluturi-vol-i-de-irina-binder-autor-ionut-cara?xg_source=activity

    • Pishky, am primit pe email, de la Andrei Florian, un articol interesant scris de el. Las la latitudinea ta daca il postezi sau nu. Andrei mi-a spus ca poate fi distribuit si publicat de oricine si oriunde pentru ca oamenii sa fie preveniti.

      „CUM II ATACA IMPOSTOAREA BINDER PE CEI CARE INDRAZNESC SA-I CRITICE MANEAUA FLUTURI”

      „Daca ati avut ghinionul si v-ati pricopsit cu maculatura Fluturi pe care ati cumparat-o influentati de reclama agresiva si manipulatoare de pe retelele de socializare, n-aveti decat fie sa o dati imediat la reciclat, fie, in cel mai rau caz, sa o cititi pentru a va lamuri pe ce ati dat o gramada de bani. Am mai scris parerea mea despre maculatura Fluturi. Nu despre asta doresc sa vorbesc acum. Vreau sa arat ce vor pati cei care au de gand sa scrie vreo recenzie negativa (pe buna dreptate!) despre maculatura aceasta.
      In cazul in care veti posta recenzia pe blogul vostru sau pe pagina voastra de fb, sa va asteptati la atacurile ”industriei” de propaganda a inculturii ce nu va sta cu mainile in san si o sa foloseasca mijloace mai putin conventionale impotriva voastra, instrumentate de Binder in tandem cu ”bodyguardul” ei AlexD.
      Asadar, n-ati avut de lucru si ati dorit sa postati recenzia voastra pentru a-i preveni si pe alti cititori sa nu cada in capcana publicitatii inselatoare. Iata la ce trebuie sa va asteptati:
      1. Vor aparea pe blogul sau pagina voastra de fb cateva clone de-ale lui Binder care o sa va spuna cat de mirobolanta este ”capodopera” Fluturi, cate lucruri de inalta morala au invatat din ea si cum s-au regasit in personajul feminin sau in anumite situatii de-ale fluturilor.
      Desigur, veti riposta la asemenea gogosi umflate si va veti argumenta parerea negativa.
      2. Clonele incep sa se agite si sa va demonstreze ca nu stiti sa cititi o asemenea ”opera de adevarata arta”, sunteti insensibili, habar n-aveti ce succes la public are.
      Deja incepeti sa va dumiriti de nivelul de incultura al publicului amator de fluturi, motiv pentru care le ripostati ca este opinia voastra si nu intentionati sa vi-o schimbati.
      3. Acum apar in peisaj alte clone ”cu poalele in brau”, chitite pe scandal. Va vor reprosa artagos ca aveti tupeul sa criticati ”o capodopera”, iar voi n-ati fost in stare sa scrieti o carte in viata voastra, sunteti invidiosi pe ”succesul fulminant” al autoarei fluturilor, sunteti rau intentionati, lipsiti de bun simt, aveti ceva cu autoarea, va dati drept critici literari pe cand voi nu sunteti decat niste moluste.
      Le veti raspunde ca ati criticat doar cartea, personajele, si nu aveti nimic personal cu Binder. Va vor reprosa ca va luati de viata lui Binder: ”ce, nu stiati ca in Fluturi este vorba de viata ei?”.
      Degeaba veti incerca sa lamuriti clonele ca nici macar nu o cunoasteti pe autoare, si va este indiferent daca subiectul din Fluturi este sau nu real, sunteti doar cititori de literatura, nu ati avut intentia de a va da drept critici literari, dar este dreptul vostru de a va exprima parerea despre o carte pe propriul blog sau pagina fb.
      4. Lucrurile incep sa se complice, mai ales daca pe blogul vostru mai apar si altii care va dau dreptate cu argumente solide din maneaua Fluturi. Veti primi mesaje cu blesteme pe email. Ca sa vedeti cum arata un astfel de mesaj, va postez aici unul din ele pe care l-am primit de la clona lui Binder:
      ” am vazut ce fel de monstru esti…..o sa te blestem sa iti moara toti pe cine iubesti si sa nu ai noroc cate zile ai.sa ai parte numai de cacat asa cum faci tu si sa mori fara nimeni langa tine.tot ce faci la altii o sa se intoarca la tine.esti maniac si te porti ca criminalii aia obsedati.sa n*ai parte de nimic decat de suferinta poate asa te calmezi si iti vezi de viata ta si nu mai incerci sa faci rau la altii!!!!”
      Blestemele de acest gen le veti primi pentru ca ati indraznit sa criticati maneaua Fluturi.
      5. Este timpul sa intre in actiune Binder in persoana, fara clone, sa va puna la punct. In situatia in care nu sunteti cooperanti, veti primi cam sapte apeluri telefonice pe zi din partea ”bodyguardului” si alte vreo sapte din partea ei, in care va vor ameninta ca o sa va inchida blogul sau pagina de fb, si o sa aveti probleme mari. In cazul in care ati publicat vreo carte – ”vai de capul vostru, nimeni n-a aflat de voi, aia este carte?”. ”Bodyguardul” intra mai mult in actiune si va telefona editorului vostru sa va reclame ca sunteti invidiosi pe ”succesul literar” al altora si sa va retraga urgent cartile de pe piata ca altfel ”tribunalul va mananca pentru calomnie”. Daca n-ati publicat vreo carte si ”aveti tupeul sa o criticati pe-a lui Binder”, dar ati facut imprudenta sa treceti pe pagina voastra de fb numele companiei/institutiei la care lucrati, mare greseala!! Sa nu fie surprins seful vostru cand se va trezi cu telefon de la una care reclama ”ca ati calomniat-o…”.
      6. Incepeti sa regretati ziua in care a inceput tot balamucul asta. Binder continua sa va ameninte ca nu are odihna pana nu stergeti recenzia negativa despre ”capodopera” ei. Pe Binder au mai apucat-o si „palpitatiile la inima” din cauza voastra, „o s-o aveti pe constiinta”.
      Majoritatea persoanelor atacate in acest mod de Binder cedeaza in acest punct. Altii mai curajosi nu sterg recenzia, dar inchid comentariile de pe blog. Oricum, Binder dupa ce isi epuizeaza mijloacele de atac, si va epuizeaza psihic si pe voi, o sa va lase in pace.
      Sa nu ziceti ca nu v-am atentionat!!!
      CUM II ATACA IMPOSTOAREA BINDER PE CEI CARE INDRAZNESC SA-I CRITICE MANEAUA FLUTURI

      Daca ati avut ghinionul si v-ati pricopsit cu maculatura Fluturi pe care ati cumparat-o influentati de reclama agresiva si manipulatoare de pe retelele de socializare, n-aveti decat fie sa o dati imediat la reciclat, fie, in cel mai rau caz, sa o cititi pentru a va lamuri pe ce ati dat o gramada de bani. Am mai scris parerea mea despre maculatura Fluturi. Nu despre asta doresc sa vorbesc acum. Vreau sa arat ce vor pati cei care au de gand sa scrie vreo recenzie negativa (pe buna dreptate!) despre maculatura aceasta.
      In cazul in care veti posta recenzia pe blogul vostru sau pe pagina voastra de fb, sa va asteptati la atacurile ”industriei” de propaganda a inculturii ce nu va sta cu mainile in san si o sa foloseasca mijloace mai putin conventionale impotriva voastra, instrumentate de Binder in tandem cu ”bodyguardul” ei AlexD.

      Asadar, n-ati avut de lucru si ati dorit sa postati recenzia voastra pentru a-i preveni si pe alti cititori sa nu cada in capcana publicitatii inselatoare. Iata la ce trebuie sa va asteptati:

      1. Vor aparea pe blogul sau pagina voastra de fb cateva clone de-ale lui Binder care o sa va spuna cat de mirobolanta este ”capodopera” Fluturi, cate lucruri de inalta morala au invatat din ea si cum s-au regasit in personajul feminin sau in anumite situatii de-ale fluturilor.
      Desigur, veti riposta la asemenea gogosi umflate si va veti argumenta parerea negativa.

      2. Clonele incep sa se agite si sa va demonstreze ca nu stiti sa cititi o asemenea ”opera de adevarata arta”, sunteti insensibili, habar n-aveti ce succes la public are.
      Deja incepeti sa va dumiriti de nivelul de incultura al publicului amator de fluturi, motiv pentru care le ripostati ca este opinia voastra si nu intentionati sa vi-o schimbati.

      3. Acum apar in peisaj alte clone ”cu poalele in brau”, chitite pe scandal. Va vor reprosa artagos ca aveti tupeul sa criticati ”o capodopera”, iar voi n-ati fost in stare sa scrieti o carte in viata voastra, sunteti invidiosi pe ”succesul fulminant” al autoarei fluturilor, sunteti rau intentionati, lipsiti de bun simt, aveti ceva cu autoarea, va dati drept critici literari pe cand voi nu sunteti decat niste moluste.
      Le veti raspunde ca ati criticat doar cartea, personajele, si nu aveti nimic personal cu Binder. Va vor reprosa ca va luati de viata lui Binder: ”ce, nu stiati ca in Fluturi este vorba de viata ei?”.
      Degeaba veti incerca sa lamuriti clonele ca nici macar nu o cunoasteti pe autoare, si va este indiferent daca subiectul din Fluturi este sau nu real, sunteti doar cititori de literatura, nu ati avut intentia de a va da drept critici literari, dar este dreptul vostru de a va exprima parerea despre o carte pe propriul blog sau pagina fb.

      4. Lucrurile incep sa se complice, mai ales daca pe blogul vostru mai apar si altii care va dau dreptate cu argumente solide din maneaua Fluturi. Veti primi mesaje cu blesteme pe email. Ca sa vedeti cum arata un astfel de mesaj, va postez aici unul din ele pe care l-am primit de la clona lui Binder:

      ” am vazut ce fel de monstru esti…..o sa te blestem sa iti moara toti pe cine iubesti si sa nu ai noroc cate zile ai.sa ai parte numai de cacat asa cum faci tu si sa mori fara nimeni langa tine.tot ce faci la altii o sa se intoarca la tine.esti maniac si te porti ca criminalii aia obsedati.sa n*ai parte de nimic decat de suferinta poate asa te calmezi si iti vezi de viata ta si nu mai incerci sa faci rau la altii!!!!”
      Blestemele de acest gen le veti primi pentru ca ati indraznit sa criticati maneaua Fluturi.

      5. Este timpul sa intre in actiune Binder in persoana, fara clone, sa va puna la punct. In situatia in care nu sunteti cooperanti, veti primi cam sapte apeluri telefonice pe zi din partea ”bodyguardului” si alte vreo sapte din partea ei, in care va vor ameninta ca o sa va inchida blogul sau pagina de fb, si o sa aveti probleme mari. In cazul in care ati publicat vreo carte – ”vai de capul vostru, nimeni n-a aflat de voi, aia este carte?”. ”Bodyguardul” intra mai mult in actiune si va telefona editorului vostru sa va reclame ca sunteti invidiosi pe ”succesul literar” al altora si sa va retraga urgent cartile de pe piata ca altfel ”tribunalul va mananca pentru calomnie”. Daca n-ati publicat vreo carte si ”aveti tupeul sa o criticati pe-a lui Binder”, dar ati facut imprudenta sa treceti pe pagina voastra de fb numele companiei/institutiei la care lucrati, mare greseala!! Sa nu fie surprins seful vostru cand se va trezi cu telefon de la una care reclama ”ca ati calomniat-o…”.

      6. Incepeti sa regretati ziua in care a inceput tot balamucul asta. Binder continua sa va ameninte ca nu are odihna pana nu stergeti recenzia negativa despre ”capodopera” ei. Pe Binder au mai apucat-o si „palpitatiile la inima” din cauza voastra, „o s-o aveti pe constiinta”.
      Majoritatea persoanelor atacate in acest mod de Binder cedeaza in acest punct. Altii mai curajosi nu sterg recenzia, dar inchid comentariile de pe blog. Oricum, Binder dupa ce isi epuizeaza mijloacele de atac, si va epuizeaza psihic si pe voi, o sa va lase in pace.

      Sa nu ziceti ca nu v-am atentionat!!!”
      (articol scris de Andrei Florian)

  7. Pai daca a prins la public asa bine cartile astea inseamna ca si felul cum am intrat eu in posesia lor este tot subiectul unui roman. M-am trezit cu ele livrate, frumos ambalate la usa, desi eu nu traiesc in Romania si nici nu auzisem de carti pana le-am primit. Per ansamblu cartea este mult sub asteptarile mele si e descrisa atata actiune repetitiva in doua volume incat eu am si pierdut firul povestii. Nici nu mai stiu cand si ce rau a facut fiecare dintre protagonisti, ca eroi, la nivelul in care sunt descrisi nu-i poti numi. Actiunea este haotic pusa pe hartie, suprapunandu-se de multe ori aviditatea materiala cu inocenta spirituala de care vorbeste autoarea, iar cel mai bun exemplu este, nu doar imaginea imaculata pe care Irina o are in carte privita prin proprii ochi, ci si nevoia de a scoate in evidenta cam cat de prosti si superficiali sunt restul personajelor, femeile vor sa devina ea, iar barbatii o vor cu totii. Ca sa nu mai spun de nevoia autoarei de a povesti de blazonul familiei de la Biserica Neagra. Imi pare bine ca le-am citit, dar evolutia personajelor lipseste cu desavarsire, actiunea este una banala, care se cere a fi incadrata la un standard de normalitate in societate.

  8. ma tot gandesc de ceva timp daca sa citesc cartea Fluturi sau nu. am vazut recenziile legate de aceasta carte pe mai multe blog-uri si m-a cam pus pe ganduri , asa ca nu vreau sa imi fac o parere citind parerile altora. poate are cineva posibilitatea de a-mi scana si mie cartea si sa mi-o trimita pe e-mail ca sa o citesc si eu macar sa vad daca merita sa mi-o achizitionez dupa aceea in biblioteca mea

      • Nu cred ca asta este problema, de a reflecta intr-o carte ceea ce se vede in societatea actuala, ci greselile gramaticale si de sintaxa din maculatura Fluturi, lipsa de stil literar, neconcordantele intalnite in naratiune, lipsa de originalitate a asa ziselor aforisme copiate sau inspirate din scrierile altor autori, poeziile de nivel infantil. Imi pare rau, Pishky, ca trebuie sa repet lucrurile astea, dar o carte de literatura macar din punct de vedere gramatical si literar trebuie sa fie corect scrisa, altfel nu-i decat maculatura.

      • N-am zis nimic de gramatică, Lucia. Eu doar am răspuns acelui comentariu pe partea pe care o aborda. Nu am intrat și în alte detalii. Dar văd că ai făcut-o tu și mă bucur tare mult :). Sunt de acord cu ce ai spus :). Eu doar mi-am exprimat opinia privind strict comentariul.

    • Sunt de acord cu dumneavoastra, dar una este sa prezinti obiectiv niste situatii din perioada actuala si alta e sa incurajezi abuzul sau limbajul vulgar. Spun incurajat pentru ca autoarea a epuizat toate epitetele posibile in incercarea de a o descrie pe Irina si astfel transformand-o,poate, intr-un model pentru adolescentele neinitiate in literatura. Am considerat ca este deajuns sa fac referire la subiectul telenovelisitic si la limbajul de mahala fara sa intru si in alte detalii…pentru mine aceste cateva cuvinte ar fi fost decisive la momentul potrivit, inainte sa cad in capcana publicitatii agresive.

      • Cum să-ți spun eu ție, căci am spus de atâtea ori chestia asta: un om trebuie să citească DE TOATE. Cărți din toate categoriile și de toate genurile pentru a-și putea face o părere despre cărțile cu adevărat bune. Orice carte merită citită. Altfel, dacă nu ai citi o carte, de unde știi dacă e bună sau nu pentru tine? Nu contează ce le place celorlați, gusturile lor. Contează ce-ți place ție și propria ta sortare a calității cărților.

      • Pishky, cred ca Andreea s-a referit la recenzia ta pozitiva despre maneaua Fluturi, si nu la faptul ca trebuie sa citim o varietate cat mai mare de carti. Si eu am citit Fluturi, sedusa fiind de reclamele exagerate pe care le-am gasit pe diverse bloguri.

        S-a dus o campanie de publicitate lipsita de fair-play pentru aceasta manea in sensul ca daca cineva incerca sa-si exprime parerile negative despre carte pe vreun blog pe care era postata o recenzie de laude, imediat mesajul ii era sters. In felul acesta s-a creat impresia falsa ca Fluturi este o „revelatie”.

        Faptul ca iti mentii parerea buna despre cartea Fluturi, eu nu caut sa ti-o schimb, nici nu mi-am propus asa ceva, este strict problema ta, Pishky.

        Pentru cei care vor sa afle despre cartea Fluturi, cel mai bine este sa citeasca diverse opinii, nu numai laudele exagerate. Au aparut acum si recenzii negative pe diferite bloguri pe care Irina Binder nu le poate manipula, asa cum a procedat pana acum, cand a apelat la amenintari, insulte, hartuieli asupra celor care au indraznit sa-i critice maculatura.
        De exemplu, pe site-ul Goodreads fiecare isi poate exprima opiniile „necenzurate” de Binder sau de fanii acesteia.
        Pishky, in acest sens si tu ai meritul tau de a accepta diversitatea de opinie pe blogul tau, fapt pentru care te felicit.

      • Lucia, normal că accept opiniile, atâta timp cât limbajul folosit este unul cât se poate de decent, după cum ai observat. Promovez libera exprimare în termeni cât se poate de civilizați.
        Și da, știu la ce s-a referit Andreea. Și tocmai asta i-am zis: recenzia mea pozitivă are ca scop să-i facă și pe alții să citească această carte. Poate dacă-i făceam o recenzie negativă, nu ar fi citit-o așa mulți cititori care mi-au spus că au citit cartea datorită recenziei mele. Și că nu regretă. Sunt bucuroși că au descoperit ceva de pus în categoria cărților cu: „Așa NU se scrie o carte!”. Să zicem că a fost o strategie. Și a funcționat.
        Desigur, cred că deja știi asta, nu fac parte din echipa de promovare a Irinei Binder. Nici măcar nu o cunosc. După ce am trimis recenzia i-am dat un mesaj pe pagina de FB cu link-ul. Mi-a răspuns, mulțumindu-mi. Și ăla a fost singurul meu contact cu autoarea :).

      • Recunosc ca nu mi-am dat seama de aceasta strategie, eu sunt mai practica si nu la fel de subtila ca dumneavoastra si de aceea prefer sa nu promovez carti proaste pentru ca acestea sunt doar o risipa de timp si bani. De asemenea consider ca citind cat mai multe carti de calitate ar fi de ajuns sa recunoastem una mediocra(Fluturi) citita dintr-o intamplare; in nici un caz datorita publicitatii exagerate. Indemnul de a citi o carte asa slaba nu este decat in avantajul autorilor de acest gen si n-ar trebui sa ne miram atunci vor impanzi toate librariile din tara.

    • Hortensia, din pacate citatele cu care Binder a impanzit reteaua de socializare nu sunt autentice. Binder a copiat sau s-a inspirat din textele altor autori: John Fowles, Kurt Cobain, Osho si lista e mai lunga. De asta se si observa „peticirea” cartii cu tot felul de „aforisme” in stiluri diferite decat limbajul manelist al personajelor din carte. De multe ori aceste fragmente copiate sau inspirate de la altii, intercalate in textul maculaturii Fluturi, nu au nicio legatura cu naratiunea. Repet, fragmentele respective nu sunt autentice. Pe unele le-a copiat pur si simplu (de exemplu a copiat din cartea Magicianul de John Fowles – fapt sesizat de un alt cititor), in altele a repovestit, a schimbat cateva cuvinte, sau a preluat ideile ce se regasesc in lucrarile lui Kurt Cobain, Osho etc. Nu inteleg cum de editura care a publicat maculatura Fluturi nu a sesizat plagiatul.

  9. Nu pot lauda decat strategia de marketing…Daca aveam dubii inainte, acum sunt convinsa ca Irina Binder isi lauda singura „opera” postand cu diferite nick-uri. Devine foarte agresiva cand este criticata, e un comportament des intalnit la persoanele narcisiste dar deloc normal pentru un scriitor. Blesteme, amenintari, jigniri si multe altele…asta te asteapta daca indraznesti sa spui ca esti dezamagit de Fluturi, maneaua in proza. Decat sa riscam sa fim hartuiti de ea sau de fanii pe care ii manipuleaza si ii intarata pe pagina ei de facebook, nu mai bine ne-am muta noi reclamatiile la adresa editurii? Totusi ei sunt cei care au publicat asa non-valoare…Pana cand?

  10. wow CE SUBIECT INTERESANT. CUM de il vad eu tocmai acum? Mai sa stii ca nu i-am citit cartile dar asta pentru ca m-a scarbit ea ca om si nu le pot citi acum. Pe irina am cunoscut-o din greseala cautand ceva pe internet, i-am citit acel fragment din primul volum pe nerasuflate. Am considerat ca este un om bun, un om care chiar a suferit. Dar….urmarind-o pe facebook, m-a …scarbit. In primul rand ca atunci cand am descoperit-o i-am trimis un mesaj pe facebook in care o laudam, dar nu a raspuns, ma rog…este o scriitoare ocupata. Nu m-a deranjat, nu am asteptat sa-mi scrie insa tot urmarind pe facebook am vazut cum raspunde doar la cei ce o ataca, rar aduce multumiri celor ce o lauda. SI CE MA SCARBESTE CEL MAI TARE ESTE FAPTUL CA SE VICTIMIZEAZA MEREU. vrea sa para culta, dar jigneste oamenii ce nu-i apreciaza cartea, din inculti, grosolani, etc, nu-i scoate pe facebook. Le dedica tot felul de texte pline de venin dar care se vor a scoate in evidenta bunatatea din ea. Vrajeala. ESTE REA DIN PUNCTUL MEU DE VEDERE. ultima dovada? M-a amuzat teribil…a inventat ea cuvinte ptr dex:))) Ce crezi>? Toate cuvintele ale sunt jignitoare. DECI UNDE ESTE BUNATATEA IRINEI BINDER?bleah!

    • Aaaa, am uitat sa specific ca atunci cand nu am fost de acord cu ea, imediat a avut timp sa raspunda. De aici mi-am dat seama ca aceasta femeie sufera de nebagare in seama. Stii, tot spune ca nu vrea sa apara la tv. Sa fim seriosi. Nu cred ca s-a gasit cineva sa invite aceasta femeie sa vorbeasca despre ce? Pai daca ar fi toti autorii invitati n-am mai vedea nici urma de Bianca Dragusanu . Imi pare rau ca am aceasta parere despre ea, dar daca urasc ceva pe lumea asta urasc ipocrizia. Iar ea asa pare in ochii mei.

      • Mna. Știi, sunt oameni și oameni. Important e, cred, să ne orientăm după cei de la care avem ceva bun de învățat.
        Ea este așa cum este. Și fix așa cum este ea se găsesc oameni care să o placă. Să o elogieze. Eu una doar sper să se șlefuiască și să devină o scriitoare bună. Iar dacă nu, asta este. Oricum pe ea nu o interesează decât părerea celor care o laudă și au adus-o prin topuri cu o grămadă de exemplare vândute.

      • Fii sincera. Ti-a multumit pentru ca ai scris atat de frumos despre ea? Ma indoiesc, dar si daca a facut-o s-a intamplat asa….este adevarat sunt oameni care rezoneaza cu ea. Oameni ce nu o vad dincolo de cuvintele frumoase, cu adevarat. Eu …am vazut. Mai stii cand ti-am spus tie ca vrei sa pari un om rau dar esti un copil bun? SAU ceva de genul….daca am avut dreptate in privinta ta, iti pot da seama ca am citit-o bine, sau nu…pe irina binder. 🙂

      • Da. Cu mine a avut o conversație destul de lungă. Articolul ăsta, este prima impresie însă. După ce am mai crescut și am analizat mai îndeaproape lucrurile, dar și cu mai multă atenție, mi-am dat seama ce fel de om este. Un om care nici mie nu-mi place. Dar dacă alții o plac, pentru mine e ok. Trebuie să existe mereu oameni care să rezoneze între ei.
        Iar cu mine ai avut dreptate. Și mă bucur că ești una dintre acele puține persoane care reușesc să mă citească în spatele cuvintelor.

      • Eh, viata m-a facut asa. Nu am invatat la scoala.
        O discutie lunga ? ma bucur ca a avut atata bun simt. chiar ma bucur. IN REST MIE NU IMI POATE SCHIMBA PAREREA. CAND INTRU PE FACEBOOK LA EA INTRU CA SA MA AMUZ, DAR RECUNOSC CA UNEORI MA ENERVEAZA USURINTA CU CARE VREA SA PARA UN OM BUN, JIGNIND.

      • MA scarbeste la propriu fara sa exagerez. Nu suport astfel de oameni. Pentru ce vea sa para buna? pentru ce spune ca isi asuma tot ceea ce face, este, etc? E GROAZNIC DE PREFACUTA! BUNA? DOAR VREA SA PARA. GARANTEZ.. EU NU AM CITIT CARTI IN VIATA ASTA CATI OAMENI AM CITIT, ASA CA IMI ASUM CAND SPUNASA CEVA DESPRE EA:)

      • Da. Te cred. Plus că, fiecare om își face o părere despre altul. Dar nu văd de ce tu te-ai lega de un sentiment de scârbă față de cineva, când ai putea să te legi de un sentiment plăcut față de un om care chiar merită. Nu trebuie să ne consumăm energia prin sentimente urâte față de unii oameni. Mai bine ne-o consumăm față de oameni care merită cu adevărat prin sentimente frumoase.
        E bine însă când ne dăm seama de cum este un om cu adevărat. Iar dacă acesta nu ne place nu avem de ce să ne îndreptăm sentimente către el. Nici măcar urâte. Nu merită energia noastră.

  11. Pishky, a sosit momentul adevarului despre subiectul din cartea Fluturi. Intamplarile din carte sunt inventii de-ale Irinei Binder, minciuni gogonate. Lamentarile lui Binder ca „viata a supus-o la multe incercari” (de parca ea ar fi fost singura de pe Terra care a trecut si prin momente mai dificile) raman fara obiect. Doua persoane care o cunosc destul de bine o dau de gol pe blogul acesta (vezi la comentarii):

    ioanaradu.com/adevarul-despre-fluturii-irinei-binder/

    A treia carte, daca va mai aparea, va avea subiectul tot o minciuna la fel de gogonata.
    La comentariile de pe blogul respectiv sunt descrise modalitatile prin care Binder ii ataca pe cei care indraznesc sa-i critice cartea. Nu este exclus ca si pe blogul tau ea sa fi aparut sub diverse pseudonime. Este revoltator cum poate sa-i ia mintile unui om asa-zisa „celebritate”, judecand dupa destainuirile mai multor useri ai blogului respectiv.

    • Mna, știi cum e… fiecare om are dreptul la o opinie și dreptul să-i placă sau nu o carte. Cum am mai spus, mulți autori consacrați acum, au fost dur criticați și „decapitați” când și-au scris primele lor volume. Eu nu vreau și nici nu am să o decapitez pe autoare pentru o poveste, în două volume, fără să știu dacă poate sau nu evolua. Poate că va învăța ceva din criticile celorlalți, cum au învățat și consacrații erei noastre, iar astfel va deveni o autoare „demnă” de cititorii ei.
      Nu. Nu sunt două volume bune pentru că ea nu este la nivelul de a scrie bine. Unii, se nasc cu talent, alții și-l dobândesc în timp. Ea se află în categoria celor care vor să și-l dobândească. Rămâne de văzut dacă o va face sau nu. Până nu ajungem la momentul acela, nu putem spune de acum dacă o va face, sau nu.
      Iar dacă în carte se spune sau nu adevărul despre viața ei, sincer, nici nu mă interesează. Nu mă interesează dacă în carte inventează o poveste sau spune povestea ei. Mă interesează doar să fie scrisă bine, căci până la urmă mulți autori inventează povești dar le scriu excepțional. Acum, că ea minte că ar fi povestea ei sau că nu ar fi, nici asta nu știu. N-am citit comentariile de pe toate blogurile pentru că eu chiar am altceva mai bun de făcut decât să stau să văd ce zice X, Y și Z pe un alt blog. Eu doar am citit două volume. Le-am făcut o recenzie. Aștept să văd dacă poate ceva mai mult, cu adevărat bun :). Iar eu, sincer, m-aș bucura să poată ceva mai bun. Să le dea peste nas tuturor, căci eu nu înțeleg critica asta distructivă. Eu o înțeleg doar pe aia constructivă. Și, până la urmă nu toți oamenii au talent, unii și-l dobândesc și exersează. Iar ea, după cum am mai spus, este pe drumul ăla greu și anevoios de a-și șlefui talentul. Chiar sunt curioasă dacă va putea. Iar dacă o să poată, am să mă bucur :).

      • Pishky, sa stii ca uneori conteaza cat de credibili sunt unii autori si in viata reala. Goana aceasta dupa celebritate le distorsioneaza personalitatea, se instaleaza nimfomania, ii face sa devina superficiali, sa se indeparteze de viata reala, sa traiasca intr-o lume virtuala, fapt ce se rasfrange in scrierile lor lipsite de verosimilitate.

        Nici pe mine nu ma intereseaza daca subiectul unei carti este sau nu real. Tot ceea ce conteaza este modul de scriere, respectarea normelor gramaticale (mai ales cand este vorba de beletristica!), stilul literar abordat, tematica originala.

        Ceea ce tu ai afirmat despre debutul sinuos al unor mari scriitori, se cuvine a se face cateva precizari, altfel se va ramane cu impresia ca orice om lipsit de un bagaj de cultura, nestiutor al notiunilor de gramatica si sintaxa a frazei, va ajunge musai un scriitor remarcabil, in adevaratul sens al cuvantului. Faptul ca unele carti n-au fost receptate imediat de public, s-a datorat altor cauze: stilului literar novator pe care autorul l-a abordat, tematicii ce nu a corespuns epocii respective, subiectelor prohibite pentru moravurile din perioada aparitiei acelor carti. Cei care au devenit scriitori de renume, in niciun caz, la debutul lor, n-au manifestat lipsa unor notiuni elementare de gramatica si sintaxa, si, mai ales, au dovedit de la bun inceput potentialul unui talent literar nativ – toate aceste lucruri ii lipsesc Irinei Binder. Fara talent, in literatura, nu poti scrie mai mult decat niste lucrari mediocre, lipsite de originalitate. Au observat mai multi cititori (citeste pe Goodreads) faptul ca ea se inspira din diferite citate gasite pe internet, le “aranjeaza” putin continutul, le “traduce” in limbajul ei semidoct, dupa cum se pricepe, ca sa para a fi originale, lasa falsa impresie ca ii apartin. Pentru un om care citeste multe carti, este usor sa-si dea seama de artificiile astea pe care ea le face (se inspira si din multe secvente din filme, nu numai telenovele), de aici apare si acel deja-vu constatat de cei care i-au criticat cartea. Chiar daca se va pune la punct cu gramatica si sintaxa frazei, mai mult de atat nu poate sa dea, nu are imaginatie si nici stil, cum spuneam, ii lipseste esentialul – talentul, acela nu se dobandeste, te nasti cu el. Este ca in pictura, multi mazgalesc, putini stiu sa creeze arta.

      • Uite. Eu vreau să mai treacă timp și să o critic apoi. Să văd dacă evoluează sau nu. Poate evoluează, poate nu. Eu las timpul să treacă, iar abia apoi o desfințez pentru mine. Până atunci, mai citesc cărți cu adevărat bune, ai căror autori au evoluat cu adevărat.

      • Probabil vom fi iar acuzate că ”ne legăm de PERSOANĂ” și nu de carte!
        Dar cartea și persoana, fiind vorba de o autobiografie, sunt practic inseparabile.
        Cum poți să faci o recenzie la o carte autobiografică, ( cum susține autoarea ), fără să vorbești de …persoană, de eroină?
        În toată cartea, toată acțiunea constă tocmai în trăirile, gândurile și pățaniile autoarei, ori mie mi se pare hilar ca într-o recenzie, vorbind despre subiect/persoană, să ți se impute acest lucru, acuzându-te de ”atac la persoană”.
        Nu poți vorbi despre această carte fără să vorbești despre eroina principală, iar eroina principală, susține autoarea, este chiar autoarea.
        De ce se supără dacă o ”analizează” cineva în recenzii?
        De ce se supără dacă nu place, tot în recenzii, personajul din carte, iar a cui este vina dacă personajul din carte este cel din realitate?
        Și …câte semne de întrebare mai sunt…, noi să fim sănătoși!

        Ori cartea este o ficțiune și atunci autoarea să spună pe șleau acest lucru pentru a separa odată cele două ”entități”, lăsând autorul și discutând cartea, ori să admită că discutând cartea implicit se discută autorul, acest lucru fiind inevitabil.
        Eu așa văd lucrurile.
        Ne supărăm ”ca ciurdarul pe sat” degeaba.

        Și da, ”gusturile nu se discută”, așa că nu toată lumea o detestă, așa cum nici nu o poate iubi…,cartea, autoarea, că nu mai știu…

    • Cadeti in penibil…. Doar minciuni pe acel blog, ati vazut ce s-a intamplat??? culmea. nimeni nu mai comenteaza pe blogul Ioanei Radu. Impostoarele care au criticat-o pe Irina Binder ”s-au dat singur la fund”…..Interesant…zic si eu….

      • Tu de unde stii ca sunt minciuni? Esti chiar Binder in persoana, nu? Cele care au demascat-o pe Binder nu ”s-au dat singur la fund”. Ioana Radu a primit amenintari si insulte din partea lui Binder, de aceea Ioana a fost nevoita sa inchida comentariile de pe pagina ei de blog, iar persoanele respective n-au mai avut cum sa beneficieze de drept la replica. Aceleasi jigniri si amenintari le-a primit si doamna Liana Manzat pentru ca ii demascase rautatile autoarei manelei Fluturi. Binder chiar s-a pretat sa vorbeasca la telefon cu editorul doamnei Liana pentru a-i fi retrase acesteia cartile de pe piata (doamna Liana a publicat cateva carti). Uite ca toate murdariile astea ale lui Binder s-au aflat. Binder are impresia ca traieste pe sub pamant si nu stie nimeni despre manevrele oribile pe care ea le face. Se inseala amarnic, suntem mai multi care stim mizeriile la care ea se preteaza.

      • Bine….mai adauga tu un e…. :)) sa te multumeasca acordul…O sa fiu mai atenta cand tastez. Nu sunt Irina Binder. Chiar nu cred ce s-a scris pe blogul Ioanei Radu, cine poate dovedi adevarul? Si Irina Binder a venit cu varianta ei in legatura cu dna Liana Manzat. Cu ce sunt eu de vina ca mi-a placut Irina Binder? Pur si simplu nu pot sa cred ca ar fi altfel decat am perceput-o din scrierile ei

      • Pishky, eu ma opresc cu aceste comentarii aici pentru ca nu doresc sa ti se intample ce au patit Ioana Radu, Adriana, Andrei Florian, doamna Liana Manzat, Ionela Costache (admin al paginii fb Citesc, deci sunt Sexy) si multi altii care au fost insultati de Binder.

      • Ioana a fost amenințată și nevoită să șteargă absolut toate mesajele prin care se demonstrau multe, practic adevărul.
        Nimeni nu ”s-a dat la fund”, pur și simplu nu se mai poate comenta acolo și acest lucru a fost deja raportat, pentru că atunci unde este libertatea de expresie?
        Povestea continuă…

      • Sunt persoane care se cred prepotente și care își imaginează că cineva își riscă la nesfârșit pâinea, funcția, numele și poziția socială, la urma urmei tot ce înseamnă în societate, pentru …o carte.
        Dacă nu place la toată lumea, nu place și gata, ce atâta scandal ?!
        Dacă ar fi acceptat și criticile nu se ajungea aici.
        Însă nu numai că nu sunt acceptate criticile ci sunt jigniți cei care critică. Nu contează argumentele criticii, recenziilor negative, nimic. Totul îl convertește într-o problemă personală, automat obligând persoanele care făceau comentarii strict la carte să răspundă la …”provocări”, căci este o tactică, o știți pe asta cu ”cea mai bună apărare …”
        Apoi începe să strige că a fost lezată ca persoană și bla, bla, bla, iar de aici până la …ce iese mereu nu mai e decât un pas.
        Din păcate, nu pentru toți există acest drept la opinie, nu există dreptul la libera exprimare, părerile celor care nu agreează cartea fiind considerate ”atac la persoană”, urmând amenințările cu datul în judecată, cu poliția.
        Așa s-a întâmplat, o pot demonstra cu toate acele comentarii care, deși au dispărut din blogul Ioanei, ele continuă să existe. Și nu doar cu acele comentarii.
        Eu, cunoscându-i bine tacticile am avut grijă să păstrez absolut toate comentariile și unele și de prin alte părți unde se pare că nu suportă ca altcineva să nu agreeze cartea aceea.
        Cât despre fetele care afirma că o cunosc personal și care au spus că tot, absolut tot ce este scris în carte este ficțiune, sper din suflet că sunt bine.

        Mulțumesc pentru spațiu și dreptul la a demonstra că ”nu m-am dat la fund” ci că mi s-a pus pumnul în gură!
        Iar dacă autoarea reușește să ne șteargă și de aici, nu are nimic, până la urmă tot timpul le decantează, doar e legea firii ca să se-aleagă, așa cum spunem noi:” grâul de neghină”.

      • Unul din adevarurile care s-au spus pe blogul Ioanei Radu, si a fost deconspirat de persoanele care o cunosc personal pe Binder, este acesta: Binder s-a dat drept licentiata in management, iar in realitate ea nici macar n-a absolvit cursurile vreunei facultati. Acesta este interviul in care s-a afirmat faptul ca ar avea studii superioare.

        http://susurulgandurilor.blogspot.ca/2013/01/irina-binder-cuvintele-scriu-si-simt-ca.html

        Probabil ca dezvaluirea adevarului ca nu a absolvit nicio facultate a iritat-o asa de mult incat a inceput sa jigneasca persoanele ce „i-au dat jos masca” (ca tot ii place ei sa afirme in maneaua Fluturi ca se ascunde dupa o masca).

      • Normal, nu are de ce să se justifice în fața nimănui, până la urmă. Dar, dacă ar vrea să-i facă pe toți să tacă, ar putea să le demonstreze cu fapte, tuturor, contrariul. Eu n-am zis un lucru rău și nici nu am blamat pe nimeni. Eu așa aș face. Aș arăta diploma. Na poftiți. Acum tăceți și lăsați-mă în pace.

      • Pishky, Adriana a rugat-o pe Binder sa confirme daca este adevarat ca nu are studii superioare, iar ea nu a negat. Nu este nicio problema daca are sau nu studii superioare. Pe blogul Ioanei s-a incercat sa se demonstreze adevarul despre maneaua Fluturi si cat de credibila este Binder.

        Emanuela, Binder n-a facut decat sa o jigneasca pe doamna Liana, nimic altceva. Este clar ca pe Binder o deranjeaza cand cineva ii descopera minciunile.

      • Pishky, am scris ultimul comentariu de două ori pentru că am greșit ”locația”, el fiind răspuns la recentele comentarii.
        Dacă ai vrea să îl ștergi pe cel de mai de sus ți-aș fi recunoscătoare. Sunt identice, nu are sens să apară de două ori.
        Mulțumesc!

  12. Incultii, adunati de prin toate generatiile, sunt mult mai multi decat cei 203.000 de fani de pe pagina fb a lui Binder. Numai anul acesta vreo 40.000 de incompetenti abia se chinuie sa-si dea bacul acum, in toamna, altii nici nu s-au mai prezentat la examene. Exista licee in Bucuresti si in tara in care niciun elev sau doar cativa au reusit sa ia nota de trecere la bacalaureat in prima sesiune, iar anul trecut au promovat doar 50%. Asa ca nu mira pe nimeni din ce carti se alimenteaza incultii – maneaua Fluturi e una din ele.
    Este cautat numele autoarei Binder pentru ca le furnizeaza din plin manelisme de genul: esti frumos si destept, lumea-i rea si invidioasa. Analfabetii pot fi linistiti, isi gasesc amagirea in epitafurile infantile ale lui Binder, oricum nu le pasa de propriile lor insuccese repurtate.

    Manelistii (aia care ciripiresc soiul de muzica manele) se apara precum o face si Binder cu gloata ei de fani: „lumea ma vrea”. Multi, dar prosti…

    • dupa ce mi-am pierdut timpul citind aceasta carte, merita si un comentariu. ceva mai penibil nu am citit. daca aceasta „irina” ar fi fost un personaj fictiv, poate mai gaseam o scuza. interesant mi s-a parut faptul ca autoarea nu isi gaseste decat calitati, descrise prin nenumarate epitete. savurati cartea cu o limonada cu multa lamaie

  13. Absolut dezamagita, chiar dezgustata si infuriata ca am pierdut timpul citind-o! Bun si sanatoasa vorba avem noi, ca: „la pomul laudat…..etc”.
    Lucia Temesan, subscriu total criticilor tale absolut constructive (din punctul meu de vedere), nu as fi putut descrie mai bine senzatia de frustrare dupa lectura, iar fragmentele alese si impresiile aferente sunt decupate exact din amarul ingretosat simtit de mine insami…
    Inca o „oda” ridicata vulgarului, prostului gust, lipsei de valoare, nulitatii … Abject exemplu de viata pt tinerele adolescente… Sunt calcate in picioare TOATE valorile.

    • Vala, multumesc pentru sustinere. Irina Binder crede ca toate aceste critici sunt datorate frustrarilor si invidiei pe care, chipurile, noi le-am avea. Nimic mai fals! Nu ai cum sa fii invidios/invidioasa pe o carte lipsita de orice valoare, numai ca ea nu realizeaza lucrul acesta. S-a inconjurat doar de laude, nu vrea sa auda criticile obiective, argumentate chiar cu citate din cartea ei.
      Iti dau dreptate, sunt incalcate toate valorile. Si asta numai datorita manelismului ce bantuie pana si prin continutul unor carti. Eu, ca si altii, consider cartea Fluturi o manea.

      • Domnisoara Irina ar trebui sa multumeasca criticilor. Asa ar face un scriitor adevarat, care ar culege din randurile acestora „retete” pentru reusita viitoarelor carti. Din interiorul meu „invidios” ( 😉 ) ii doresc sa se poata ridica de la acest subnivel literar spre literatura valoroasa…

      • si cine e Andrei Florian??? Mare critic literar?!?!!!!!??? Sau un frustrat absolvent de litere sau ceva din sfera stiintelor umaniste?? s-a gasit el sa critice cartea Fluturi, ce a scris domnul respectiv pana acum? se baga si el in seama, probabil s-a gandit ca succesul Irinei Binder o fi bun la ceva daca nu o suporta, sa iasa el in evidenta cu minunata lui ‘critica’…. si uite asa, desi nu va place cartea Fluturi va bagati si voi in seama datorita ei, doar doar se gaseste cineva sa va descopere gustul desavarsit in ale literaturii…poate deveniti toti critici literari!!!! de creatie literara….in veci nu o fi vorba in cazul vostru!! Credeti ca e suficient sa fi citit cateva carti pt a va da cu parerea despre traiectoria literara a Irinei Binder?? De ea se va mai vorbi….de la acel Andrei Florian asteptam capodopera in fata careia ne vom prosterna cu critici asemenea celor aduse de ‘domnia sa’ cartii Fluturi, o minunata poveste de viata, cu un mesaj subtil, dincolo de actiunea ‘banala’ de ca v-ati impiedicat

  14. Emanuela Cristea, esti cumva ruda, prietena, cunostinta de-a Irinei Binder de o lauzi nejustificat? Sau esti chiar Irina Binder in persoana, ea mai are obiceiul sa isi ia diverse nume pentru a-si face singura publicitate. Te caracterizeaza stilul agresiv impotriva celor care ii critica scrierile, asa cum face si ea.

    Este cazul sa cobori cu picioarele pe pamant si sa nu mai faci reclama inculturii – manelei Fluturi. Esti obsedata de cartea asta, narcisista – asa cum dovedeste personajul feminin din carte, Emanuela Cristea = Irina Binder. Ai facut obsesie pe mazgaliturile maneliste, motiv pentru care ai declansat o reactie negativa in lant a celor care stiu sa faca diferenta intre valoare si nonvaloare (Fluturi este cel mai explicit exemplu de nonvaloare). Citeste pe site-ul Goodreads sa vezi si acolo cati cititori detesta incultura imprastiata de cartea Fluturi.

    Imi pare rau ca in cadrul unor edituri nu exista cenzura impotriva incompetentei, lipsei de talent literar si a imposturii unor autori de genul Irina Binder. Piata romaneasca de carte ar fi purificata daca nu ar exista ambitiile grotesti ale unor diletanti cu pretentie de cultura (inexistenta) de teapa Irinei Binder. Incultii sunt in delir, primim „amenintari” ca vor fi publicate si alte manele.

    • Nu sunt Irina Binder, nici ruda, nici prietena. Sunt doar o cititoare, mie mi-a placut mult cartea Fluturi, urmaresc blogul Insomnii si astept urmatoarele carti ale Irinei. Cartea nu e o mazgalitura manelista…nici eu nu inteleg incapatanarea asta de a desfinta cartea Fluturi. Am citit si pe Goodreads, nu e chiar asa cum ai spus, sunt si acolo multi cititori incantati de carte. Degeaba ma tot trimiti la ‘parerile’ altor cititori, pe fiecare blog cu pareri negative, predomina, totusi, cele pozitive. Ma intreb, ce o fi avand cartea asta asa rau? De ce deranjeaza succesul unui om?

      • Care succes? „Succesul” cartii Fluturi se datoreaza scaderii nivelului de invatamant si cultura. O asemenea carte n-ar fi fost publicata de nicio editura daca impostura si manelismul nu ne-ar fi invadat in toate domeniile spiritualitatii si nu numai.

        Pe Goodreads exista foarte multe comentarii negative bine argumentate comparativ cu laudele lipsite de argument ale fanilor lui Binder. Plus ca sunt multe comentarii la recenziile postate impotriva manelei Fluturi. Te inseli, nu predomina comentariile pozitive scrise dupa cliseul – vai, m-a dat pe spate cartea asta – argumentarile celor care fac reclama lipsesc cu desavarsire.

        Daca te intrebi „ce o fi avand cartea asta asa rau”, inseamna ca ai o scara de valori inexistenta. Ca sa iti dai raspuns la dilema ta, trebuie sa citesti multe carti de literatura adevarata ca sa faci diferenta.

        Eu am argumentat cu citate din maneaua Fluturi, dar vad ca n-ai priceput nimic. Iti mai postez o recenzie de critica literara, si nu simple impresii negative, scrisa de Andrei Florian (l-ai intalnit pe Goodreads, de acolo il stiu si eu), pe care mi-a trimis-o prin email si caruia i-am cerut acordul de a publica-o aici. Ma indoiesc profund ca o vei intelege, dar incerc…

        „1. tematica plurivalenta abordata: parerea mea – nu este cazul cartii Fluturi;
        2. stilul literar: daca exista vreunul, eu ma indoiesc profund – nu-i decat blogareala cu miza de asa zis jurnal personal, jurnal in care multi isi noteaza ce le trece prin cap, fara vreo valoare literara, si il tin in sertarul de la noptiera – asta este si „stilul” cartii Fluturi;
        3. constructia textuala: calitatea limbajului utilizat (expresiv? sugestiv?) – lipsit de originalitate;
        4. structura semantica (sinonimie, polisemie, conotativitate): sunt repetate in mod frecvent, fara vreo valoare literara, unele adjective, expresii si idei in cartea Fluturi;
        5. particularitatile sintactico-morfologice si stilistice: nimic distinct, se vede clar ca autoarea nu prelucreaza textul, nu-l „imbraca” intr-o forma inedita;
        6. specificitatea intrigii: banala si previzibila – se folosesc multe clisee telenovelistice (triunghiul amoros, situatii lacrimogene determinate de vatamari corporale, sarmana fata saraca vis-a-vis baietii cu bani multi, BMW si vila la Snagov) impresionand persoanele sensibile la acest gen manelist;
        7. complexitatea personajelor prezentate: nu se particularizeaza cu nimic – autoarea nu valorifica mijloacele stilistice elevate de prezentare fizico-afectiva a personajelor, in afara adjectivelor banale atribuite din abundenta, intr-un exces de narcisism, personajului principal feminin;
        8. dialogurile ca mijloc de caracterizare a personajelor: mai degraba este simpla palavrageala – Irina Binder nu a descoperit avantajul dialogului in conturarea profilului personajelor;
        9. coerenta ideilor novatoare: asa-zisele aforisme semidocte presarate mai peste tot in text demonstreaza dorinta de epatare a eroinei din carte, insa „aluneca” pe panta afirmatiilor puerile, de multe ori contradictorii, ca si cum atunci ar fi reinventat roata de la caruta.
        10. versificatia din poeziile juvenile prezente in unele pasaje din carte: ma refer la respectarea metricii si daca se face uz de simbolistica elaborata – nicidecum!;
        11. in ce consta originalitatea si valoarea literara a cartii Fluturi: nicio valoare literara sau spirituala.”

      • Emanueala, cred ca orice dialog cu tine devine inutil in urma afirmatiilor pe care le-ai facut depre Kafka si Proust. De aceea Monika a si precizat ca nu oricine poate intelege scrierile acestor mari si renumiti scriitori de psihanaliza in literatura, trebuie sa ai un anumit bagaj de cultura si educatie pentru asta.

        Faptul ca tu nu poti departaja nonvaloarea Fluturi de literatura culta, spune mult despre nivelul tau, Emanuela. Scuze, dar comentariile tale sunt partinice datorita obsesiei ce ai facut-o pentru maneaua Fluturi.
        Tocmai aceste obsesii si reclamele agresive manifestate peste tot de fanii lui Binder au determinat aparitia lantului de critici impotriva inculturii imprastiate de maneaua Fluturi.

    • Emanuela Cristea, de ce voi fanii Irinei Binder trebuie sa-i atacati mereu pe cei care va spulbera mitul Binder ? Tu ce carti ai scris pana acum de ii judeci pe altii? De unde stii cine este Andrei Florian? Il cunosti cumva? Daca te deranjeaza ce a scris el, a si dat exemple concludente, vino tu cu o analiza literara pertinenta a cartii Fluturi, bine argumentata, si intra in polemica, dar lasa gargara ieftina ca nu suntem la piata. Mai mult, il gasesti pe Andrei Florian pe Goodreads, deci i te poti adresa direct acolo.

      Aceasta chiar ca este ultima discutie cu tine. Nu iti place decat sa-ti impui cu obstinatie parerile si nu respecti opiniile altora, mai faci si atac la persoana. Ai facut obsesie pentru „minunata poveste de viata” de care nu-i pasa nimanui pentru ca fiecare are povestile lui minunate. Exista multe carti exceptionale care stiu sa le prezinte in mod stralucit. Poate asa pricepi si tu pe ce lume te afli.

      • Nu am atacat pe nimeni. Am raspuns doar 🙂 Minunata poveste chiar intereseaza, place si ajuta cititorii.

        ‘Insomnii, Irina Binder – Blogul are 203.000 fani pe Facebook si numele autoarei este cautat in medie de 5.400 de ori pe luna, in Google.”

  15. Nu am citit decat cateva pasaje din aceasta carte…si am vrut sa ma documentez mai mult despre ea, sa vad daca s-ar merita sa cheltui banii pe asa ceva sau nu. Asa ca am ajuns pe aceasta pagina, trimisa fiind de motorul de cautare Google…si am citit cateva din comentariile voastre. Inteleg ca unele dintre persoanele care au postat comentariile aici au citit multe carti de-a lungul timpului… Ceea ce nu inteleg este urmatorul fapt: cum, dupa atatea carti citite, ati invatat doar sa va laudati cu ceea ce stiti? Cum e posibil, ca daca va considerati persoane culte, sa criticati cititorii in loc sa va limitati strict continutul cartii?

    Si din alta perspectiva… chiar nu vedeti in ce directie se duce societatea? Deschideti televizorul… va intreb, aveti ce viziona in afara de Discovery etc? Si daca vedem incotro duce curentul… nu e oare bine ca in sfarsit o carte e populara? Nici nu ma intereseaza daca e buna sau nu in punctul asta… e populara! O citesc generatiile care se chinuie sa ia BAC-ul acum, in sfarsit citesc copiii astia CEVA. Eu, personal, ma bucur ca in sfarsit o CARTE e populara, ca de emisiuni de 2 bani gen ‘Burlacul’, ‘Un show pacatos’ etc sunt satula sa aud vorbind-se.

    Daca va considerati culti/e, incurajati cititul si oriviti problema in perspectiva. Iar daca nu va place cartea, invatati sa respectati opiniile altora si criticati strict cartea, nu si cititorii. Ce au facut unele persoane aici nu denota nici inteligenta, nici cultura.

    • Draga Adelina,ceea ce am citit ne mobileaza „mansarda” si din ratiuni umanitare (nu cu niscaiva pretentii de oameni culti) incercam sa salvam din timpul pretios al celor care doresc sa se informeze despre acest pseudoroman.Si daca zici ca ai bantuit pe net cred ca ai sesizat ca aici e singurul loc in care poti exprima pareri pro si contra.Nu cred ca si-a dorit cineva sa faca parada de cultura generala,nu am criticat cititorii,doar am atentionat asupra continutului indoielnic al „Fluturilor”.Fara sa vrem s-a creionat in aceasta disputa si portretul cititorului incantat de aceasta scriere,asta e,manelisti sunt si in literatura si au si ei fanii lor.
      Popular era si basmul „Harap Alb” dar acum nu se mai citeste desi figureaza ca lectura obligatorie pt BAC.O carte populara nu este neaparat valoroasa nici macar daca este girata de un numar mare de cititori-silabisitori-etern aspiranti ai BAC-ului.Nu incurajez cititul oricum pt ca aceasta carte este pentru mine -transferand-o domenii paralele- o manea sau una din emisiunile tv pe care -pe buna dreptate indignata- le-ai citat……transfera in sfera literara gustul indoielnic(incerc sa fiu blanda) si vei avea in fata scrierea la care facem referire. Un „acces direct” din care nu ramai cu nimic la sfarsit sau cu gustul amar al unei reclame inselatoare…..e punctul meu de vedere
      Nu cred ca e ok sa ii iei la rost pe cei care critica aceasta scriere pt ca spre deosebire de tine noi am citit-o integral.Iti voi respecta opinia dupa ce o vei fi citit-o,pana atunci insa iti doresc spor la citit.

      • Mihaela, mai este un site unde poti sa-ti spui parerea negativa despre cartea Fluturi fara sa te traga nimeni de urechi precum o face Adelina. Acolo poti sa-ti postezi parerile cat vrei, ai sa vezi multe comentarii bine argumentate. Este vorba de Goodreads, cel mai vizitat site de literatura din lume.

  16. LuciaT as vrea sa iti raspund la comentariul tau : Cartea asta a prins la un anumit public, la cei lipsiti de cultura care s-au inmultit ingrijorator de mult, asta a facut-o cunoscuta, si nu subiectul banal abordat. …
    As vrea sa te intreb de unde ai singuranta ca aceasta carte a fost si este iubita pentru ca cititorii acesteia sunt niste persoane inculte.. si nu subiectul cartii ? Deci toate acele persoane care au lasat comentarii positive sunt inculte ? Te simti o persoana culta avand in vedere ca nu ti-a placut cartea sau pentru singurul fapt ca aceasta scriitoare pentru tine nu este o scriitoare ? Crede-ma ca nu e singura carte pe care o citesc , si am citit carti foarte greu de descifrat si carti scrise de adevarati scriitori si cu toate acestea nu ma simt superioara celor care citesc cartea Fluturi, in viata trebuie sa citim de toate si sa intelegem fiecare carte in parte pentru a ne dezvolta cultura si nu sa fim cenzurati sau considerati persoane fara cultura doar pentru ca iubim literatura in general.. si in acest caz iubim literatura usoara, literatura unei scriitoare la un inceput de drum.
    Este opinia ta si inteleg lucrul acesta, dar cred ca ar trebui sa te rezumi la exprimarea opiniei tale avand in vedere cartea si nu sa jignesti cititorii care au indragit povestea , pentru ca te asigur ca toti am indragit povestea si nu am cumparat cartea pentru ca a fost publicizata de persoane platite sa faca asta.

    • Am citit de curand o „recenzie” a unei cititoare care incepea cu „doar ce am FINISAT de citit FLUTURI…”…. dvs ,Stratulat Rodica Mihaela spuneti ca „nu am cumparat cartea pentru ca a fost PUBLICIZATA de persoane platite sa faca asta” …… cam asa se creioneaza profilul cititorului de FLUTURI….nu ca ne-am crede noi,cei care criticam aceasta carte deosebit de inteligenti,culti….dar daca aveti rabdare sa cititi ce scriu cei carora le-a displacut aceasta carte veti observa ca se critica cu argumente,se scrie corect,inteligent,de cealalta parte sunt numai „wow,bau,miau,ce mult seamana cu ce am trait eu,o carte ce trebuie citita cu sufletul”….gusturile nu se discuta,nivelul de cultura e…discutabil!

      • Draga Mihaela Anca Dumitru, eu cartea am cumparat-o si o tin cu mare drag in biblioteca mea..
        Probabil nu ati citit bine raspunsul meu si mai ales comentariul la care am raspuns pentru ca ceea ce vroiam sa se inteleaga este ca eu carte am cumparat-o pentru ca m-a atras anteprima povestii si nici de cum pentru ca a fost publicizata de persoane care au fost platite sa o faca , cum sustine d-na LuciaT.

      • Puteti discuta la infinit. Irina Binder va publica in continuare, din cate am inteles dintr-un comentariu de pe blogul Insomnii si prietenul ei ‘lucreaza la doua titluri’. Intr-adevar, cine se aseamana, se aduna. Oamenii astia chiar fac ceva pentru cultura, repede va grabiti cu tot felul de comentarii negative. Vorbiti despre o scriitoare, posibil una foarte apreciata in viitor.

      • Intr-o zi, pe cand eram in parc cu fiul meu – pe vremea aceea avea 2 ani si jumatate – m-am amuzat copios cand piticul a gasit o bucata dintr-o jucarie si mi-a spus: „Mami, am gasit o comoara si vreau sa o comorez (a se citi=vreau sa o ingrop)! :)) asa si cu „publicizatul” si „finisatul” asta! :))

    • @Raluca

      Hai sa iti aduc cateva exemple din „mult-laudata” carte Fluturi. Asadar citatele vorbesc, si inca mult:

      – despre eroina principala: volumul I se deschide cu o intrebare „fundamentala” (precum la interviurile de angajare) – „Cine sunt eu?” Ceea ce urmeaza sunt niste cuvinte brodate in asa fel incat sa nu spuna nimic deosebit, ceva care macar sa o particularizeze cumva pe eroina noastra. „Chiar așa, cine sunt eu? Sunt doar un om ca toți oamenii…” dupa care spune ce gust amar a avut cand a trecut prin esecuri si dezamagiri – extraordinar, nemaipomenit, epic, fundamental nimeni nu a mai avut un asemenea gust al esecului, amar, intelegi? amar…
      – cum este eroina cartii: aici incepe nimfomania in stare avansata. Pun citatele ca sunt cele mai graitoare:

      “eram o tanara frumusica si aveam success la barbati”
      “eram gratioasa, feminina, romantica si rabdatoare”
      “eram blonda, cu ochii verzi si voluptoasa, iar ea era bruneta, cu ochii negri si foarte slaba” (Sic!!! Sic!!!)
      “Pentru ca esti interesanta, frumoasa, senzuala, misterioasa, impunatoare…”
      “Ai clasa, esti manierata si feminina. Esti deosebita, sa stii.”
      “eram deosebita prin naturalete, umor, lipsa prejudecatilor si a franchetii”
      “am sanii mari, foarte mari, adica imensi” – cam cat de imensi? ceva comparatii sa ne putem dumiri? – nexam, nu ca era ceva nemaipomenit de important, dar daca tot a amintit in cateva randuri de sanii ei…
      „energia ta debordanta, privirea atat de expresiva, frumuseatea, calmul, puterea…”
      „nu voiam sa-mi stric imaginea de diva sigura pe ea”
      „esti o fiinta minunata, esti adorabila si dulce…”
      „cum de esti atat de matura? Pentru ca ma surprinde cate stii si cat esti de dezinvolta” – mai degraba dezinvolta decat matura, rezulta din naratiune ca eroina principala n-a dat dovada de atata maturitate, dimpotriva.
      „ai un aer maiestuos, o atitudine demna si un zambet de diva, senin. Prin felul tau atragi atentiasi, totodata, impui un respect anume” – iarasi diva? normal, respect pentru o diva…
      „Esti incredibil de romantica si sensibila”
      „Erai prea perfecta pentru mine, prea cuminte, prea inocenta…” – prea, prea, cat nu se poate, doar in vise…
      „tu esti atat de iubita si atat de puternica”

      Cred ca Irina Binder a epuizat toate adjectivele din dictionar pentru a descrie personajul feminin din cartea ei. Zana din povesti paleste in fata acestui personaj (nu stiu daca personajul asta perfect este chiar autoarea cartii, nici nu ma priveste asta).

      – in fine, nu vreau sa ma leg de subiectul banal al cartii, scris in aceasi maniera de taclale naive (ma abtin sa le numesc altfel) ceva de genul: ”- Sunt patetica, nu?” ”- Nu, esti deosebita.” – de fapt, asa cum remarca si altcineva, de fapt, da, e chiar patetica.
      – dar!!! apar inserate, in diverse capitole, poezioarele de fetiscana abia scapata de acneea de pe fata si incepe sa caute raspuns la problemele existentiale explorand pe sub asternuturi:
      ”Te-am cautat prin paturi ademenitoare
      Crezand c-am sa te pot uita usor
      Dar cum sa poata un altul, oarecare
      Sa imi aline nesfarsitul dor?”…

      ” Am fost altfel decat s-a vazut…
      Nu oricine-a vrut sa ma cunoasca.
      Iar de unii, care, sa ma stie-au vrut
      Eu m-am protejat purtand o masca.”…

      – si iata ce raspunsuri gaseste eroina noastra, pe care le imprastie prin toata cartea ca sa ia fetiscanele aminte – acum apar panseurile despre viata:

      ”Dragostea inseamna sa intelegi fara explicatii, sa crezi fara dovezi, sa auzi fara cuvinte, sa vezi cu ochii inchisi, sa simti fara atingeri.” – nu zau?? Parca poetii lumii asteia spuneau tocmai invers, ca toate simturile se articuleaza la cote inalte, si incepi sa percepi prin toti porii dragostea, sa simti numai fluturasi, sa vezi numai floricele, numai I.Binder zice ca nu si nu, desi eroina numai de platoneala nu se tine…

      ”Unii oameni intra in viata noastra neinvitati, nedoriti, ca mai apoi sa devina universul nostru.” – foarte simplu de gasit argumente impotriva: oamenii nu au cum sa patrunda neinvitati in viata ta, si tu in casa lor, daca nu exista liberul consimtamant de ambele parti, mai ales ca ”universul” ala la care ai visat presupune ca ti-au licarit ochii dinainte.

      „Viata nu te intreaba niciodata daca esti pregatit sau nu de o nenorocire. Nu iti da niciun preaviz si niciun avertisment inainte sa te surprinda cu un necaz care sa iti prabuseasca intreg universul.” – pai atunci inseamna ca te afli inca la varsta infantila, sigur ca nu apar semne pe cer care sa te previna de o nenorocire, dar in anii de formare cred ca cineva ne-a spus ca aici, pe pamant, se pot intampla si cataclisme, boli, razboaie, lume rea (specialitatea lui I.Binder de a incadra lumea doar in negru si alb, oamenii nu par sa aiba pentru ea caractere complexe, amestecate).

      Mai are rost sa continui? ca sunt o gramada de ineptii de-astea prin cartea Fluturi, tocmai bune de invaluit mintile mai putin evoluate.

      • Am ramas surprins placuta de raspunsul tau.. nu pot sa nu iti dau dreptate, si sa inteleg de abia acum ce anume critici.
        Si totusi cartea a avut un success enorm… poate pentru ca am fost crescuti de mici cu emisiunea „Din Dragoste ” si cu telenovelele de pe Acasa Tv .. si cu asta vreau sa zic ca inteleg ce anume vroiai sa zici prin a censura literatura…

        Care sunt scriitori tai preferati ?

      • Este prima carte a Irinei Binder si e scrisa bine. Are talent literar nativ, se va vedea, cu siguranta, in urmatoarele carti. Cu timpul va scrie si mai bine. Are un public numeros, este o scriitoare iubita in Romania. Fluturi e cartea de debut, nu va grabiti sa spuneti ca nu e scriitoare. Vor urma alte carti. Romania are nevoie de astfel de carti, care atrag cititori! Nu vedeti ce a reusit scriitoarea Irina Binder? Multi citesc datorita ei, isi cultiva gustul pentru lectura si astfel ajung sa citeasca si alte carti.

    • @Raluca

      Ma bucur ca ai inteles faptul ca nimeni nu are nimic cu Irina Binder ca persoana. Nu sunt invidioasa pe nimeni, in general, nu ma anima dorinta de a critica in mod nefondat cartile pe care le citesc.

      Si acum sa-ti raspund la intrebarea ta despre scriitorii mei favoriti. Lista mea de autori preferati este cam lunga, nu cred ca pot sa-i cuprind pe toti, insa iti dau cateva nume: Alice Munro, J.M.Coetzee, Max Blecher, Umberto Eco, Franz Kafka, Thomas Mann, James Joyce, Richard Yates, J.D. Salinger, Sophie Kinsella, John Irving, Ian McEwan, Ryu Murakami, Vladimir Nabokov, Gabriela Adamesteanu, Norman Manea, Radu Aldulescu, Ruxandra Cesereanu, Gellu Naum, Daniela Zeca, Sorina Popescu, Doina Ioanid, Florian Filip etc.

      • @Emanuela Cristea

        Talentul literar nativ al Irinei Binder lipseste cu desavarsire, cartea Fluturi este cea mai graitoare mostra. Ce a reusit Irina Binder? Pai ce sa reuseasca, decat sa alimenteze incultura pustoaicelor care sunt ahiate dupa cartea asta, sa promoveze mediocritatea in societatea noastra aflata in cadere libera din punct de vedere spiritual. Multi citesc cartea Fluturi pentru ca asta le este nivelul slab de educatie si cultura, ma indoiesc ca ei ar intelege carti mai complicate scrise, de pilda, de Kafka, Proust, Salinger s.a. Cultivarea gustului pentru lectura incepe cu Balzac (accesibil oricui), Victor Hugo, Jane Austen, surorile Bronte, Mihail Drumes, Cella Serghi, Liviu Rebreanu, George Calinescu etc.
        Incultura se propaga cu foarte multa repeziciune, motiv pentru care nici nu mai surprinde cine sunt fanii cartii Fluturi.

        Te contrazic profund: Romania nu are nevoie de carti proaste, de manele in proza asa cum este cartea Fluturi, iar Irina Binder nu este scriitoare nici pe departe, este doar o diletanta.

      • @Monika

        Ma faci sa rad 🙂 cine isi pierde timpul cu un schizofrenic in cautarea timpului pierdut?? Proust trebuia cenzurat! si Kafka! si Sylvia Plath etc…. Astia chiar erau atinsi de………asta da pericol, nu Irina Binder, care vezi doamne ar fi narcisista. De ce am citi 7 volume in care un bolnavicios isi diseca trairile pe baza amintirilor??? Am citit cate ceva din Proust si m-a plictisit teribil, nimic pozitiv, timp irosit….In ziua de azi, cartea trebuie sa aiba un mesaj POZITIV, care sa ajute societatea, avem nevoie de formatori de opinie, asa cum e Irina Binder, nu de schizofrenici.

  17. Aceasta carte mi-a fost indelung recomandata de o prietena, asa ca am asteptat nerabdatoare sa mi-o imprumute. Bine ca nu am cumparat-o:) Am rezistat cu greu sa termin primul volum.Din primele pagini intelesem doar ca Irina este printesa, foarte foarte frumoasa, ca atrage privirile tuturor si ca ii place sa se joace cu focul. macar este aristocrata si diva, deci are voie. Urmatoarele pagini m-au convins ca citesc decupaje din reviste : Povestea vietii mele. Povesti, fictiuni care dau binr la cititori neinitiati in lectura. Sper ca unele povesti sa fie doar imaginare. Sper. Ce m-a deranjat cel mai mult insa a fost ezitarea de urmari textul narativ, ideea in sine, oscilarea secventelor, lipsa unei timide cooordonari a faptelor in timp si spatiu! De exemplu la inceput suntem plasati intr-o perioada in care nu existau telefoane mobile ca mai apoi sa ni se vorbeasca de „o plasma mare” si supermarketuri. Sau „teleportarea” personajelor si implicit a actiunii de la munte la resedinta de la Snagov. Concluzie: povestile cele mai frumoase de dragoste sunt cele simple, de fapt povestile fiecaruia in parte din care lipseste senzationalul. Concluzia numarul doi multi autori, putini SCRIITORI! lectura usoara intr-adevar!

    • Am mai scris si la alta ‘recenzie’ negativa, cred ca de-a dumneavoastra. Nu cred ca ati inteles mesajul cartii, altfel, cum ati putea sa nu intelegeti ca e o poveste REALA, nu e scrisa impopotonat. Daca alea au fost intamplarile prin care a trecut autoarea, nu vad ce nu e clar. Cred ca sunteti invidioasa ca exista persoane cu asemenea povesti de dragoste. Asa a fost sa fie, cartea trebuia sa aiba succes, e rasplata Irinei pentru puterea de a renunta la o iubire bolnava, obsesiva pentru a-si pastra principiile, valorile. Dumnezeu a recompensat-o cu un succes enorm pt pierderile ei. Cred ca a trebuit sa treaca prin toate experientele descrise in carte pt ca destinul a hotarat ca e nevoie de aceasta carte, avem multe de invatat de la Irina. E cel mai pur si mai frumos personaj din literatura romana. Plus ca autoarea nu se considera o scriitoare de succes, ea pur si simplu a facut o promisiune si ne-a impartasit din viata sa. Putini au acest curaj! Credeti ca e simplu sa traiesti intre doua iubiri? Sa pierzi o sarcina, sa fii violata de propriul iubit, sa fii prizoniera sa, sa treci prin momente de cosmar cazand in mare, cu spaima de inec, credeti ca e simplu de trecut peste asa ceva? Irina a demonstrat ce este prin cartea Fluturi. Un suflet minunat, pe care voi il judecati prea dur, ne-a impartasit momente din viata sa. In carte sunt multe invataturi, pacat ca nu stiti despre ce e vorba.

      • In primul rand ca nu judeca nimeni viata cuiva, ci se discuta numai despre cartea Fluturi. Daca subiectul din carte se intampla sa reprezinte dezvaluiri din viata autoarei, este problema ei si nu a cititorilor – asta nu inseamna ca n-avem voie sa criticam cartea.

        Cine ar putea fi invidioasa pe o asemenea poveste din dragoste, asa cum afirmi tu? Dimpotriva, povestea asta denota multa imaturitate din partea personajului feminin din carte care a acceptat de la bun inceput sa se mute in vila unuia abia cunoscut intr-un club de fite, desi i se scurgeau ochii dupa altul. O manea tipica ce aminteste de cocalari, lovele, agresiune fizica si verbala. Nu intereseaza pe nimeni daca povestea este sau nu reala, conteaza modul cum a fost scrisa. Din moment ce a fost publicata, avem dreptul sa o comentam. Daca nu-ti convin comentariile negative, te priveste. Din replicile acide si penibile pe care le-a dat aici chiar autoarea Irina Binder, rezulta ca ii place sa se victimizeze, ca si cum cititorii sunt de vina pentru ca ea a scris o carte proasta, fara valoare literara.

        Invataturile alea de care zici tu, si pretinzi ca „nu stim despre ce este vorba”, se potrivesc perfect mintilor infantile.

      • „Sa traiesti intre doua iubiri”????? Draga mea, daca autoarea impartaseste din viata sa, atunci are veleitati de masochista pura si dura, masochism dus pana la ingretosare; este absolut materialista, ca multe dintre tinerele noastre „vip”, vanand o viata usoara, luxoasa, platind pretul pt libera sa alegere (vanataile, injuriile, adulterul, deceptiile ei nu-mi provoaca compasiune!). ” Inteligenta si speciala”??? (termene duse pana la satiu, de altfel) – daca este o carte autobiografica (sunt aproape sigura ca se autoridica in slavi in descrieri deloc modeste!), nu da semne ca ar poseda in realitate, aceste calitati! Iar personajele masculine sunt impresionante prin conversatiile anoste, serbede, prelungi, goale, IMPOSIBILE! Femeile vorbesc mult, e apanajul nostru ( 🙂 ) , dar barbati care sa poarte astfel de dialoguri… scuze, dragi adolescente, NU EXISTA!!! Frumos, destept, bogat, adulat, orator, si doar un umar de plans ? haida-de! pe ce planeta?

  18. M-a bucurat enorm gasirea acestei pagini unde si parerile contra sunt acceptate…..am avut neplacuta surpriza de a posta pe http://www.libris.ro parerea mea despre carte : prost scrisa, insailatura de evenimente demna de o revista pentru femei, genul subcultura, subgenul Sandra Brown..
    Mi s-a sters primul comentariu, mi s-a sters al doilea, mi s-a sters al treilea, m-am dezabonat……mi s-a cerut motivul, le-am scris sec ca mi s -au sters comentariile la „Fluturi”. Am primit email de la libris…..comentariile mele au fost sterse intrucat aduc atingere imaginii autoarei….in afara de ce am scris mai sus am mai specificat ca se poate citi pe diagonala la coafor intre un epilat inghinal si o manechiura, ca imi asum eroarea de a fi cumparat aceasta carte ghidandu-ma dupa niste citate promitatoare, strategii de marketing……este pacat ca parerile cititorilor exprimate decent, dar altele decat cele ale aplaudacilor nu ajung la autoare (eu nu o consider scriitoare). Echipa ei de PR -daca are , am inteles ca exista- ii face un mare deserviciu tinand-o sub un glob de sticla….as vrea ca aceste randuri sa ajunga la ea, sa stie ca nu toti imbratiseaza acest gen si sa o lase mai moale cu reclama, dar mai ales cu victimizarea. Am si eu dreptul la o opinie intrucat mi-am irosit timpul citind-o si am cumparat aceasta carte….

      • iti multumesc si apreciez cu atat mai mult ca e singurul loc in care mi-am putut posta un comentariu referitor la aceata carte…..marea mea frustrare nu vine din faptul ca am mai bifat o carte proasta,ci din faptul ca nu mi-au fost gazduite opiniile contra pe site-ul de pe care am cumparat-o….

      • Asta mi se pare o chestie urâtă. Dacă îți spui părerea decent și nu aduci jigniri autoarei sau mai știu eu ce, nu văd de ce nu ar lăsa o părere, până la urmă este părerea unui om care a dat banii pe un produs.

    • Mihaela e primul comentariu „negativ” pe care l-am intalnit.E normal daca ai dat banii pe carte sa iti exprimi liber parerea. Intr-un email i-am scris si eu niste sfaturi spre binele ei dar binenteles ca nu am primit raspuns.La oameni le plac povestile siropoase, aventurile dar nu adevarul sau ceva despre pacat sau o viata curata, evlavioasa.
      Cine accepta si stie sa invete de la toti se poate ridica deasupra tuturor….
      Are si lucruri frumoase cartea dar depinde de fiecare ce cauta…

    • Adica toti cei carora ne place ”Fluturi” suntem inculti? Cam asta rezulta din comentariul dumneavoastra. Normal ca v-ati irosit timpul citind-o, daca nu ati stiut cum se citeste o astfel de carte. Pur si simplu, Irina Binder si-a povestit viata, asta inseamna ”o insailatura de evenimente demna de o revista pentru femei”?? Realitatea e simpla, cum sa fi scris cartea daca nu urmarind evenimentele din viata ei? Ati scris de parca ar fi vorba de o poveste ”inventata”, nu de una reala.

      • Exista un citat celebru scris de un poet american, Ralph Waldo Emerson: ”Cunosti un om dupa cartile pe care le citeste.” Asta spune foarte mult despre modul cum oamenii isi aleg cartile de lectura. Invatamintele le tragi si singura, Emanuela.

        Ce inseamna dupa tine „cum se citeste o astfel de carte”? O carte trecuta pe sub ochii unui om pasionat de literatura o citeste cu atentie la detaliile stilistice, la sintaxa, la subiectul abordat. Te asigur ca unui asemenea om nu-i scapa amanuntele cele mai importante ce dau valoare unei carti. Tocmai acestea sunt punctele slabe ale cartii Fluturi. Asa cum au observat si altii, nici macar nu poate fi considerata o carte de literatura. Sunt destainuiri banale si infantile de pe un blog personal al autoarei, trecute in formatul unei carti.

      • O carte care dovedeste multe lacune, nu numai in planul compozitiei, dar si elucubratiile scrise sub forma asa-ziselor aforisme despre viata. Subiectul kitsch, incadrat unor clisee, a atras un anumit target de cititoare cu un nivel de cultura precar. Va recomand sa cititi carti de literatura adevarata, lasati la o parte asemenea carti telenovelistice, cum este si cartea Fluturi, care nu fac decat sa consolideze mediocritatea ce a inceput sa ne invadeze in toate domeniile. Daca Irina Binder va continua sa-si publice si alte carti – maculatura, ce nu au nimic de-a face cu literatura, se datoreaza numai faptului ca voi ati incurajat-o. Incultura are o forta de propagare de nestavilit deoarece unele edituri promoveaza, fara discernamant, orice tiparitura.

        Pishky, daca vrei sa nu fi partasa raspandirii inculturii laudand carti proaste, lasa acest mesaj sa fie vizibil si nu il sterge. Ai curajul acesta, sau vrei sa fii „amabila” cu I. Binder, mai ales in cazul ca ti-ar fi oferit cartea cadou (se poarta astfel de lucruri printre blogeri, pentru reclama).
        Faptul ca niciun critic literar nu a luat in considerare asemenea maculatura, demonstreaza, odata in plus, nivelul mediocru al cartii Fluturi.

        Eu as reintroduce cenzura in literatura, dar nu cea politica cum era inainte de ’89, ci cenzura „sanatoasa” care sa filtreze scrierile diletantilor cu pretentii de cultura.

        Un articol foarte interesant care sa va dea de gandit tuturor, si sa va indemne sa discerneti cand alegeti o carte sau va apucati sa o laudati. Aici nu mai este vorba de gusturi, ci despre nivelul cultural al fiecaruia. Cititi aici:
        „Apar, în ultima vreme, atât de multe cărţi proaste, încât ar putea alimenta o fabrică de reciclare a hârtiei.”…

      • Nu-ți șterg comentariu. Este opinia ta. O las.
        Nu am zis că această carte este extraordinar de bună. Nu. Am spus în comentarii că da, are și lacune și nu, nu se compară cu adevăratele cărți de literatură. Omul însă este liber să scrie. Și marii scriitori, au spus-o chiar și ei, la început nu au scris la fel de bine cum au scris spre sfârșit. Totul se învață. Evoluează. Sper să evolueze și ea ca scriitoare.
        Iar noi. Noi ar trebui să citim de toate, nu ce ne impun unii sau alții. Doar așa poți să distingi tu singur care carte e bună și care nu, nu doar pentru că îți spun X sau Y.

      • I.Binder poate sa scrie si 100 de carti de aci inainte, ii lipseste esentialul: talentul literar, cu el te nasti, il cizelezi prin multa munca si migala, citesti multa literatura de buna calitate ca sa-ti imbogatesti vocabularul, sa iti formezi un fond cultural solid, nu o spoiala de cultura. Toate astea sunt ingredientele care ii lipsesc. Atata timp cat nu are talent nativ (vizibil cu ochiul liber, nu trebuie sa fii critic literar ca sa-ti dai seama), nu are ce sa cizeleze, este ca un pustiu plin de nisipuri, fara nicio oaza de verdeata, in lipsa izvoarelor din care sa-si traga seva.

        Pishky, cel mai important este sa facem front comun impotriva non-valorilor care anihileaza societatea actuala. Daca vrei sa te alaturi acestui deziderat, nu mai promova pe blogul tau carti proaste. Iti cer prea mult? Refuz sa cred ca tu acorzi credit mediocritatii. Nu confunda geniile innascute ale literaturii (unele neintelese atunci cand au debutat de catre masele largi), cu diletantii. Este diferenta ca de la cer la pamant.

      • Da. Este o diferență de la cer la Pământ între geniile înnăscute ale literaturii și diletanții. Este. Totuși, eu sper la o evoluție în bine, poate nu către nivelul de geniu, dar o evoluție vizibilă prin multă muncă.
        Am uitat, cred, să menționez un lucru legat de comentariul tău anterior: nu am primit aceste volume cadou, ci le-am cumpărat.

        Nu știu dacă mi-ai mai citit articole, dar eu tocmai asta vreau să promovez prin blogul meu, anume cultura împotriva non-culturii. Dar nu să le spun eu: fraților asta nu-i cultură plecați de aici, lăsați aia. Nu. Pe blogul meu arăt. Luați. Digerați și constatați și voi că nu-i cultură.

        Cred că aceste cărți ale Irinei au prins datorită (sau din cauza, nu mă pot hotărî) subiectului. Există multe filme și cărți pe astfel de subiecte care prind la public ca timbrul de scrisoare. Cu siguranța așa a prins și această carte. E siropoasă, iar cărțile siropoase vor prinde întotdeauna.

        Știu. Poate că nu am folosit cuvintele potrivite pentru a mă adresa cititorilor mei cu privire la aceste volume, dar mie, atunci, chiar mi-a plăcut. Acum nu. Nu o mai văd cu aceiași ochi. Totuși, consider că oricine poate scrie, pentru că fiecare avem ceva de spus. Ceva ce alții vor critica, dar cu siguranță vor exista și oameni care vor aprecia și vor avea ceva de învățat din viața fiecăruia.

        Cu siguranță, acum, întrebarea ta ar fi: „și ce ai învățat tu din cartea asta? sau ce ar putea învăța altul?”. Ei bine, eu una am învățat că în viață trebuie să ai demnitate în orice situație. Sau că există și alte cărți mult mai bune. Etc.

      • Pishky,

        Cartea asta a prins la un anumit public, la cei lipsiti de cultura care s-au inmultit ingrijorator de mult, asta a facut-o cunoscuta, si nu subiectul banal abordat. Subiecte exista cate in luna si in stele, iar carti sunt cu sutele de mii pe tot mapamondul. Important este sa discerni intre valoare si non-valoare. Tocmai aceasta este problema la noi, s-a rasturnat scara valorilor. Au fost promovati toti manelistii, vedetele de mucava, „telenovelistele” au poluat literatura cu genul lor kitsch (asemeni cartii Fluturi), mediocritatile intalnite in toate domeniile. Este vremea lor, si asta datorita scaderii calitatii invatamantului din tara noastra. Nu neg ca fiecare generatie isi are incultii ei, chiar cu diplome universitare (a poseda o diploma universitara nu te face neaparat cult, poti sa fii bun intr-un anumit domeniu si cu un bagaj de cultura precar).

        Ideea este ce facem noi in fata acestei invazii de non-valoare. Eu cartile proaste le dau la reciclat, macar se recupereaza hartia. Daca fiecare ar avea o atitudine ostila in fata inculturii, nu ar mai fi promovate tot felul de nulitati. In cazul acesta nici I.Binder si altele (altii) ca ea nu ar mai avea cui sa-si vanda maculatura. Este si vina editurilor ca publica asemenea carti proaste care alimenteaza nivelul mediocru al unei populatii aflate in declin cultural. De mass media nici nu mai vorbesc, pe acolo colcaie de prostie.

  19. Am aflst si eu despre aceasta carte… Nu am ezistat sa o comand…ieri a ajuns pachetul…azi am terminat de citit. Intradevar, o poveste care te tine cu sufletul la gura. Dar…nu stiu daca sunt singurul, desi nu cred, care a observat ca desi e o poveste frumoasa, e relatata destul de slab. Multe…chiar foarte multe expresii care se repeta. Si asta e un lucru care cu siguranta se putea evita… Asta e parerea mea de simplu si umil cititor…nu de alta…dar chiar nu sunt genul care citeste des. Dar daca eu am ajuns la concluzia asta…nu putem astepta altceva de la cei care citesc tot timpul

    • Da, cartea are multe repetiții. Nu este scrisă tocmai de un scriitor cu mulți ani de eperiență. Însă efortul trebuie apreciat. Prin exercițiu, cu siguranță va scrie din ce în ce mai bine și-și va putea exprima ideile într-un mod cât mai plăcut și digerabil pentru cititor.

  20. Am citit și m-am minunat… Cum își dau unii cu părerea, cum își fac scenarii, cum dezlănțuie spiritul polițienesc și emit niște inepții demne de romanele SF. Una e că nu vă place cartea, aveți tot dreptul, dar alta este să acuzați că m-am folosit de un tertip (cazul social) ca să o promovez… să îmi fie cu iertare, dar un om cu sufletul curat nu poate avea asemenea suspiciuni. Eu nu am trâmbițat despre acest caz social… am spus-o în anumite contexte, de 2-3 ori… deși aș fi putut să fac tevatură, publicitate, dar am dorit să ajut cu discreție. Ce simplu e să nu faci nimic pentru alții dar să arunci cu noroi în cei care încearcă să facă ceva…
    Cât despre carte, nu e cartea anului, e doar cea mai vândută… și nu, nu există nimeni interesat să facă reclamă cărții, doar eu și editura avem acest interes, și totuși mi-am făcut reclamă cu moderație, nu ca alții, nici măcar pe blog și pe pagina de facebook nu fac reclamă atât de des cât aș putea…
    Ceea ce nu au înțeles cei care se dau citiți cu pretenții este că, această carte nu s-a dorit a fi o capodoperă literară, nu am talent, nici studii, nici ambiții din acestea… Nu trăiesc din scris, nu visez la un loc printre marii scriitori. A fost o ambiție personală, o poveste pe care am promis că o voi spune și asta am făcut, fără să împopoțonez, fără a forța stilul meu, fără a-mi asuma calități pe care nu le am. Am avut curajul să fiu originală… să devin ținta iubitorilor de a critica munca unui om. Fiecare cu ce poate, nu? 🙂
    Vă doresc numai bine și nu vă îngrijorați, nu mă deranjează inepțiile unora, ba chiar mă simt flatată că mi se acordă atâta timp și atâta atenție! Și publicitatea negativă e tot publicitate…
    Cert este că aceste comentarii m-au făcut să văd diferența uriașă dintre cititorii mei și cei care nu mă citesc. Voi singuri v-ați caracterizat… sorry. 🙂 V-aș invidia pentru că aveți atâta timp liber să flecăriți, dar realizez că sunt mai norocoasă cu lipsa mea de timp, fiindcă în puținul timp liber fac ceva util…
    Sper că orgoliile voastre nu se vor simți lezate că am îndrăznit să vă dau replica… Nu voi continua discuțiile, am spus ce aveam de spus.
    Și nu, nu mă deranjează o critică pertinentă, ba chiar m-ar ajuta, numai că, mediocrii confundă datul cu părerea cu critica literară… ori, nu oricine are calitatea de critic… drept urmare, părerile s-au limitat la niște aberații insinuante și calomnioase.
    Le mulțumesc oamenilor buni care m-au citit și care mi-au apreciat cartea, care au citit cu sufletul și care nu s-au împiedicat de detalii… și au înțeles mesajul și scopul ei.
    Irina Binder

    • Discretie inseamna sa nu fi suflat niciun cuvant ca ajuti tu un caz social. O faceai pur si simplu fara sa stie nimeni, fara sa te folosesti de contextul vanzarii cartii. Multi oameni ajuta cazurile sociale donand banii direct in conturile deschise la banca pe numele celor care au nevoie, inclusiv eu am facut si fac aceste lucruri si ma numesc Anonimus.

      Cea mai vanduta carte a anului? Irina Binder, la ce te referi cand spui astfel de afirmatii? Sau doar e lauda… Pai hai sa vedem ce spun statisticile, iata care sunt cele mai vandute carti ale anului ce depasesc 30.000 exemplare:

      – „Cel care ma asteapta”, de Parinoush Saniee
      – „Supuse sau rebele. Doua versiuni ale feminitatii”, de Aurora Liiceanu
      – „Adevarul despre cazul Harry Quebert”, de Joel Dicker
      – „Şoseaua Căţelu 42”, de Alina Nedelea
      – „Inferno”, de Dan Brown
      – „Leaganul respiratiei”, de Herta Müller
      – „Sorgul rosu”, de Mo Yan
      – „Ochiul caprui al dragostei noastre”, de Mircea Cartarescu

      Dupa cum vezi, in statisticile oficiale cartea ta nu apare, ca sa nu mai spun ca prin librarii se gaseste la standul cartilor religioase, probabil de unde cumpara sectantii carti.

      Daca tu singura recunosti ca nu ai talent, iar cartea ta nu este bine scrisa, de ce ai mai publicat-o?

      Te inseli in foarte multe privinte, mai ales cand afirmi ca publicitatea negativa ar creste interesul publicului. Cine ar mai cumpara o carte, si asa scumpa, cand aude ca nu este bine scrisa?

      Te miri ca unii au timp sa-ti critice cartea, ma faci sa rad, am dat search pe Google, cum a sugerat cineva pe blogul asta, si am constatat ceea ce s-a mai spus, esti omniprezenta pe zeci de bloguri unde se vorbeste de bine despre cartea ta, si imparti numai multumiri din inima ca ti-au cumparat cartea. Cred si eu ca le esti recunoscatoare, te-ai vazut cu cartea vanduta. Dupa cum se vede ai timp berechet sa raspunzi pe diverse site-uri.

      Critica pertinenta caut-o la criticii literari de elita, numai ca aia nu-si pierd timpul cu carti mediocre, asa cum este si cartea ta.

      Nu are nimeni de ce sa fie invidios pe tine, numai daca ai fi Alice Munro, Herta Muller, Ana Blandiana etc.

      Interventia ta, Irina Binder, este hilara, mai ales ca zici ca n-ai pretentia ca ai scris o capodopera.

      P.S. Pishky, recunoaste, e buna si polemica la ceva, asa aflam si noi ce gandesc autorii de carti cand le sunt criticate cartile 🙂

      • Anonimus, polemica e întotdeauna bună la ceva.
        Vreau să îți spun că eu nu am scris acest articol la rugămintea Irinei. Eu am citit cărțile ei din curiozitate (tot găseam citate pe net și am văzut într-un final căutându-le pe Google că sunt din Fluturi… și așa am ajuns să le citesc).
        Mie mi-au plăcut ambele volume. Au avut un impact asupra mea, cum probabil au asupra oricărei tinere.
        Eu nu știu ce aș putea spune.. nu-i iau nici Irinei apărarea, dar nici ție. Până la urmă fiecare scrie cum poate și cum vrea.. iar dacă ea a vrut pur și simplu să spună o poveste, e problema și plăcerea ei.
        Dar și tu ai dreptatea ta. Cu siguranță nu este cea mai vândută carte.

    • @Irina Binder

      Pentru tine oamenii buni sunt cei care iti lauda cartea, iar cei care au criticat-o sunt „mediocrii” si rai (si aia „rai” s-au straduit sa-ti cumpere cartea si sa o citeasca). Ai un stil foarte „elegant” de a-ti trata toti cititorii. Nu ai inteles niste lucruri elementare: un scriitor nu intra in discutii contradictorii cu cititorii ; daca cineva critica o carte, nu inseamna ca lezeaza demnitatea celui care a scris-o; fiecare cititor are gusturile lui in materie de carti.
      Eu n-am vazut pe nimeni aici care sa te fi calomniat. Tu, in schimb, asta faci, ii tragi de urechi pe cei care isi spun parerea despre cartea ta (nimeni nu vorbeste despre persoana ta, aici e marea ta confuzie). Ce te face sa crezi ca cititorii sunt „mediocrii”? Ai vreun drept asupra oamenilor de a-si exprima liber parerea negativa despre cartea ta?
      Timp liber ai destul, Google te da de gol, pe cate bloguri ai aparut cu replicile tale.

  21. Interesul Irinei Binder este sa i se vanda cartea, eu n-o condamn pentru asta. A apelat insa la tertipul de a spune ca o parte din bani sunt donati pentru un caz social. De ce s-a folosit de acest tertip? Daca chiar voia sa ajute acel caz social, putea sa dea ea anunt la un ziar central, asa cum se procedeaza, si lumea ar fi donat banii direct intr-un cont. Ea a trambitat ideea cu cazul social tocmai pentru ca lumea sa ii cumpere cartea.

    Nu este nicio coincidenta cu persoanele care intreaba, in aceeasi perioada de timp, cum pot sa procure cartea din strainatate. Probabil sunt cei de la editura care se ocupa cu reclama cartii, sau chiar rude/prietenii Irinei ce fac valva pe multe bloguri cu scopul de a atrage cat mai multi cititori.

    Daca aceasta carte ar fi excelenta, nu m-ar mira reclama facuta, dar, din pacate, cartea are multe lacune iar laudele sunt umflate cu pompa, banii sa iasa.

    Apropo de cei care scriu pe facebook despre carte. Pai, este indeaobste recunoscut nivelul cultural tot mai slab din Romania. Rezultatele de la bacalaureat sunt graitoare, plus notele mici pe care chiar profesorii le-au obtinut la examenele de definitivat, multe diplome universitare obtinute prin spaga (cate 2-3 facultati sau mastere facute pe banda rulanta) manelismul si lipsa de educatie care colcaie cam peste tot in tara se reflecta si in cartile preferate de acestia toti la un loc.
    In plus, cartea fiind una cu tenta religioasa, sunt mai mult ca sigur ca multi sectanti au cumparat-o (cu astia n-am nicio treaba, e credinta lor si e normal sa se agite pentru o astfel de carte).

    Pe tine nu te suspicionez in niciun fel de toate aceste lucruri. Imi dau seama ca incerci sa incurajezi o autoare debutanta, doar ca scrierile ei nu pot sa convinga si pe altii.

    • Da, până la urmă fiecare autor dorește să-și vândă cartea. E perfect normal. Nu știu totuși ce să spun. Eu, în naivitatea mea de copil de 19 ani, cred că e mai ok să nu trâmbițeze într-un ziar că ”vai cumpărați-mi cartea că uite banii se duc pe un caz social” ci e mai ok așa.
      Mie autoarea mi-a lăsat o impresie bună.
      Și da… poate că nu e totuși o coincidență că întrebările se pun în același timp (acest aspect nu-l cunoșteam).
      Totuși, țin să afirm faptul că, nu cred că are tentă religioasă. Nu văd nimic cu tentă religioasă în subiectul cărții. Nu văd ce are tentă religioasă în faptul că personajul principal feminin trăia cu unul de 27 de ani și în același timp se iubea, nu fizic (dar s-a ajuns și la asta), cu cel mai bun prieten al iubitului ei, cu cel ce îi era ca un frate iubitului ei. Nu văd nicio tentă religioasă în asta, ci ba din contră cred că orice religie ar condamna așa ceva.

      Mă bucur că nu mă suspectezi și pe mine de așa ceva. N-aș face așa ceva pentru că nu am niciun beneficiu. Eu m-am apucat de această carte în format electronic și am căutat și volumul doi tot în același format și mi-a sărit în cap prietenul autoarei că să cumpăr cartea și bla bla bla, ce format electronic. Iar cărțile le-am cumpărat pentru că mi-a plăcut primul volum și am fost curioasă și de al doilea. Nu aș fi încurajat-o dacă nu îmi plăceau cărțile. E o poveste de viață care mi-a pus semne de întrebare.

      • Exista in carte foarte multe pilde, trimiteri la iertari de pacate – „Va iert pentru ca… Va iert pentru… etc..” plus ca este invocat Dumnezeu mai tot timpul. Asta e parerea mea!!

        Subiectul nu-i deranjeaza catusi de putin pe cei religiosi din fire, ca deh, pacatele sunt omenesti…

        Faptul ca prietenul autoarei ti-a sarit in cap sa cumperi cartea, nu trebuie sa te mire pentru ca asta este strategia lor de a vinde cartea. Problema n-ar fi asta atat de grava, grav este faptul ca este promovata o carte scrisa prost, pe post de revelatie, „cea mai buna carte a anului” – ideea asta e vehiculata pe multe bloguri, se exagereaza prea mult pana la saturatie, totul se face cu scop de reclama.

        Pe tine te-a fascinat povestea pentru ca ti s-a parut o experienta de viata, iar la varsta ta, de 19 ani, este normal sa nu fi avut astfel de experiente. Pentru ca o carte sa fie cu adevarat buna, nu este suficient doar sa prezinte cine cu cine s-a iubit, ci mai ales modul cum este scrisa, ori, din acest punct de vedere, cartea Fluturi este mai mult decat deficitara.

        Eu iti recomand sa citesti carti mult mai interesante si mai bine scrise decat aceasta ca sa faci o comparatie intre ele. Gasesti oriunde pe internet liste intregi de carti si recenzii (chiar ultimele aparitii editoriale), autori mai vechi sau mai noi care fac dovada unui adevarat nivel cultural de apreciat.

      • Da.. nu e cartea anului. Nici vorbă de așa ceva. Dar na.. fiecare are un început mai prost. Toată lumea merită încurajată spre mai bine, părerea mea.
        De citi, am citit și am să mai citesc cărți mult mai interesante ca aceasta.

      • Nu te mai chinui sa le raspunzi celor care intreaba de carte. Sunt chiar cei care se ocupa de reclama ei. Da search pe Google cu numele cartii Fluturi si o sa vezi aceeasi intrebare si pe alte bloguri, pusa, chipurile, de cititorii romani din strainatate, interesati numai de cartea asta, alta nici ca mai exista.

        Curios ca imediat apare si Irina Binder cu multumirile pe bloguri. Probabil ca cei care se ocupa cu reclama o anunta care sunt blogurile unde prind laudele. Reclama mascata, nu cumva sa le scada vanzarea de carte.

      • Hmmm poate fi doar o coincidenţă. La mine cel puţin eu i-am trimis Irinei link-ul articolului in semn de apreciere. Și sunt mulţi care intreabă și pe facebook unde o pot găsi… și pe mail am primit intrebări de genul.. nu cred că r promovare asta… chiar nu o cred pe Irina in stare de așa ceva.

    • Sincer, eu nu m-am gândit niciodată la asta. Acum m-ai făcut serioasă și-mi fac în minte tot felul de scenarii despre cum ar fi putut fi cartea prin ochii lui Robert. Desigur, cred că orice altă carte de genul ar fi diferită privită prin ochii altui personaj și nu prin ai celui ce relatează de fapt.
      Mă bucur că și ție își place cartea.. eu nu știu dacă am să o mai recitesc… știu deja acțiunea și nu cred că ar mai fi același lucru.. adică nu-mi place să recitesc pentru că știu la ce să mă aștept și ceea ce urmează

      • Nu pentru actiune am citit aceasta carte..cred! eu nu am vazut-o asa ..mai mult am „simtit” dacat …
        Fiind un jurnal, autobiografic cred..Robert e real? M-a uimit acest personaj !

      • Din câte știu, povestea este reală.. deci și Robert este real :).
        Și eu am simțit cartea, ca să zic așa… dar am văzut și acțiunea.. plus că sentimentele alea sunt deja acolo, le cunosc… 🙂 deci nu aș mai putea să mai citesc ca să dau de aceleași 😀

  22. Nu vreau sa va curm elanul in a lauda aceasta carte. Mie nu mi-a placut. Fiecare are pasiunile sale pentru literatura, dar chiar si asa mi se par exagerate laudele astea, chiar incep sa cred ca fac parte dintr-o campanie de vanzare a ei. Exista Herta Muller, Mircea Eliade, Gabriela Adamesteanu si multi altii care sunt cu adevarat scriitori autentici care merita cu adevarat sa fie proslaviti asa cum faceti voi cu cartea asta.
    Cartea Fluturi este o amestecatura de poezioare destul de modeste, aforisme rasuflate despre viata, un subiect banal de iubire ce se intinde pe 400 de pagini trase de par, cum s-ar zice. Probabil v-a impresionat experienta de viata a celei care a scris-o, dar de aici si pana la a ridica-o cartea pe culmile gloriei e cale lunga.
    Aceasta nu este numai parerea mea despre carte, i-am auzit si pe altii cu pareri negative despre ea. Asta este soarta cartii acesteia: unii o lauda, altii o critica. O carte cu adevarat buna nu primeste decat cuvinte la superlativ, din pacate Fluturi nu este genul asta de carte.

    • Gusturile nu se discută :).
      Depinde de cum ne atinge pe unii din noi cartea respectivă. Orice autor a început mai strâmb poate la început…
      Da, recunosc, nu este o autoare desăvârșită… dar asta nu înseamnă că trebuie să nu le dăm vreo șansă și lor, cei ce acum se afirmă..
      Mie mi-a plăcut cartea… m-a atins cumva și încet încet o să scrie din ce în ce mai bine :).
      Cu siguranță nici marii scriitori nu au fost buni de la început.. și atunci când scriau primele lor opere erau aspru criticați de unii și de alții. Însă prin exersat au ajuns mult mai buni iar acum sunt valori cu care ne mândrim, dar pe care nu mulți îi cunosc și habar n-au cine sunt sau ce au fost. Și asta e cu adevărat păcat.
      Comentariul tău este ok, este părerea ta și o respect. Nu am de ce să nu o respect 🙂

  23. Îți mulțumesc frumos că ai citit cartea mea și că ai scris atât de frumos despre ea! Cine știe, poate va exista și un volum 3,,, deocamdată scriu o altă carte, tot o poveste reală care îți va plăcea la nebunie!
    Gânduri bune cu drag, ție și tuturor celor care au comentat aici!
    Irina

    • Nu te supara, Irina, dar povestile reale nu inseamna ca iti si asigura un salt calitativ al cartii. Se vede ca depui eforturi si ambitia pentru a scrie insa nu este suficient. S-ar putea sa ma insel insa nu ai reusit pana acum sa depasesti nivelul unor scrieri banale.

      Un sfat constructiv: citeste mai mult despre modul cum se scrie o carte si imbunatateste-ti stilul, nu te baza doar pe faptul ca iei ochii cititorilor cu precizarile tale ca subiectul este real. Poate sa fie sau nu real, depinde de modul cum il expui si stilul literar.

      Ganduri bune si tie, si sper sa accepti criticile care ti-au fost aduse. Cine se incumeta sa publice o carte trebuie sa se astepte si la criticarea ei.

      • Dna Binder, pentru mine critica vine de la critici literari, noi, simplii cititori,exprimam pareri avizate sau neavizate in functie de cat de mult va este lezata sensibilitatea(asa am constatat, vad ca nu rezonati decat la aplauze) Exista scriitori, pictori, mari artisti a caror valoare a fost recunoscuta muuuuult dupa incetarea lor din viata. Timpul le cerne pe toate….

      • „Se poate vedea intenția unui om din primele cuvinte…” , cum asa? Poti sa ghicesti ce au oamenii in cap numai din primele cuvinte? Hmm, numai daca ai puteri paranormale.
        Oamenii astia tot incearca sa-ti spuna ca nimeni n-are nimic cu tine si e ctiticata doar cartea ta, dar tu o tii dunga cu intentia rea a oamenilor. Care intentie?
        Cititorii nu sunt ctitici literari. Oamenii citesc cartile si isi spun parerea despre ele daca sunt bune sau proaste. Tot repeti la infinit faza cu critica pertinenta si aia neavizata. Irina, oamenii pot sa spuna ce cred ei despre carti, nu trebuie sa ia avizul nimanui. Tu te bagi singura in discutiile lor. Te oftici ca sunt destui carora nu le place cartea ta si gasesti tot felul de motive ca e lumea rea si „neavizata” de parca trebuie toti sa fie critici literari si sa te laude. Fiecare are parerea lui despre o carte.

    • Mie mi-a placut cartea. In timp ce o citeam ma copleseau si pe mine emotiile si aveam fluturasi in stomac de parca as fi trait povestea mea. Poate de aceea ca sunt sunt o fire emotiva si vad puritatea sentimentelor printre rinduri… Totusi nu inteleg nemultumirile celor care critica aceasta carte si pe autoare. De ce va pierdeti vremea pe bloguri invocind atitea argumente negative in adresa ei? Nu va placut? Ok, mergeti mai departe, cititi alta carte sau si mai bine apucati-va voi sa scrieti o carte, ca mai apoi sa vedeti cum va fi criticata pe bloguri. Nu vreau sa judec pe nimeni, fiecare are dreptul la opinia sa, insa inainte sa o spuneti ginditiva si la cei din jur, nu faceti degeaba impresii gresite. Ma rog , cartea nu se compara cu Romeo si Julieta, totusi in ea se ascunde o istorie, o bucata de suflet si o munca imensa. Si eu chiar o inteleg pe Irina cind se apara de gurile rele de pe bloguri, este dreptul ei, iar criticile ar trebui lasate pe seama profesionalilor.

      • Da, adevărat. Se ascunde o istorie, o bucată de suflet. Ceva frumos. Și.. până la urmă, fiecare are dreptul la o opinie. Atât cititorii ei critici cât și ceilalți, dar și ea.
        Și mie mi-a plăcut. E o poveste. Ține de fiecare dacă vrem să ne spunem sau nu povestea,

      • @skarlet,

        Tu nu ai inteles ca nimeni nu o critica pe autoarea Irina Binder, ci ii este criticata cartea. Dupa modul cum ai pus problema ori esti chiar Irina Binder sub acoperire (ai acelasi stil cu al ei de a da explicatii cititorilor), ori faci parte din trupa care se ocupa cu laudele (cei de la editura, prieteni, rude etc.). Daca spui ca nu vrei sa judeci pe nimeni atunci de ce afirmi ca „mai bine apucati-va voi sa scrieti o carte”. Este dreptul fiecaruia de a-si spune parerea, fiecare are impresiile sale despre o carte, fiecare isi ocupa timpul dupa bunul sau plac. Corect?
        Irina Binder a recunoscut singura ca nu are talent si nu a scris o carte buna, atunci nu vad de ce atatea osanale pentru o asemenea carte. Ca sa nu mai spun ca se mai si lauda ca este cea mai vanduta carte a anului, ceea ce nu este adevarat. Eu daca as fi scris o carte proasta, nu o publicam, in felul acesta evitam si criticile de pe bloguri. Cat despre critici, pai tocmai Irina Binder asteapta criticile pertinente (asa a spus ea), numai ca criticii literari nu se ocupa de astfel de carti slabe. „Gurile rele” de pe bloguri sunt parerile celor care au citit cartea Fluturi, nu puteti voi sa inchideti gura oamenilor numai pentru ca nu este laudata cartea. Si mai este ceva, nimeni nu a comentat subiectul cartii (tocmai pentru ca este o poveste autobiografica), ci modul banal in care a fost scris. Acum ai priceput?

      • Pai sigur, ma numesc Irina 😀 Pina sa citesc cartea nici nu stiam despre existenta Irinei Blinder, dar am vazut cum prieteni mei tot postau fraze din cartea ei si m-am decis si eu s-o cites.(chiar daca la inceput eram convinsa ca nu-i nimic interesant).
        Tu trebuie sa recunosti ca sunt si oameni de pe aceasta planeta care pot spune si cuvinte frumoase, nu numai sa arate cu degetul la adresa altora. Iti mai zic inca o data ca mi-a placut cartea chiar daca este criticata de multi indivizi,(printre rindurile de asa numita critica se simte si gelozie).
        De vreme ce cartea are atitia cititori, pot spune ca e o carte buna!
        PS: … si chiar are multi cititori!:-)

    • @skarlet

      Cu ce ajuta cartea Fluturi daca eu devin pozitiv? Oricat de pozitivi ar fi cititorii, nu schimba continutul prost al cartii.

      Ma faci sa rad cand spui de gelozie. Gelozie pentru ce? Daca ar fi fost vorba de o laureata a premiului Nobel, aia da gelozie, dar asa, sa fim seriosi, si mai ales tu fii mai realista. Nu tuturor cititorilor cartii acesteia le-a si placut cartea. Eu daca am citit-o, nu inseamna ca mi-a si placut. Vezi ca exista destui care au impresie proasta despre carte.

      Zici ca nu esti Irina Binder? Eu nu te cred, numai ea ii ia in raspar pe cititorii care indraznesc sa nu-i laude cartea. Altfel ai fi inteles ca fiecare are parerile sale despre o carte si gusturile lui pentru literatura.

    • Nu-l mai am 🙂
      L-am șters din laptop. Îl poți găsi însă pe net scriind pe google ”fluturi irina binder pdf” dacă nu cumva a fost șters. Cel care l-a pus pe net este dat în judecată pentru că nu a fost cu acordul autorului :D. Acum că am cărțile și am citit primul volum l-am șters 🙂

  24. M-ai hipnotizat prin cele scrise. Adică citeam foarte atent fiecare cuvânt, fiecare rând și mi-a stârnit interesul. Eu nu sunt genul de om care citește cărți, dar sunt genul de om căruia îi place să se documenteze despre fel și fel de chestii. Cert este că mă determini să mă apuc de citit, fapt pentru care această carte trece pe lista mea de „cărți pe care le voi citi”. Mulțam de recenzie! Utilă pentru cei dornici să citească cartea! 🙂

Lasă un răspuns către Holmes Anulează răspunsul