Altfel de farmec

Ultima probă din Super Blog 2013! Ultimul articol. Gata. Se termină.

Articolul acesta ar trebui să conțină o poveste. Reală sau imaginară. Puterile însă-mi sunt aproape de sfârșit. Nu pot crea o poveste. În schimb mă gândesc la bunica. La sfaturile ei. La poveștile ei.

Bunica a fost dintotdeauna o femeie frumoasă. M-a impresionat mereu frumusețea-i caldă ș blândă. Zâmbetul frumos. Chiar și acum, la 73 de ani, are un ten de o frumusețe aparte. Nu i s-au pierdut trăsăturile și nici nu i s-au zbârcit.

Bunica mea nu s-a machiat niciodată. Îmi spune mereu că machiajul, în timp, îți zbârcește pielea. Umple fața de riduri. Mi-a spus mereu că fiecare om este frumos în felul lui. Și cel mai frumos este cu un ten curat, îngrijit. Cred că de la bunica am învățat și eu să nu mă machiez. E un proces mult prea complicat pentru mine. Prea amplu. Prea prea. Și cred că bunica are dreptate. Tenul trebuie să reacționeze cumva sub chimicalele din machiaj. Prin machiaj, tenul îmbătrânește.

De când sunt mică mi-am văzut bunica dimineața și seara spălându-se cu apă pe față. Și cu săpun. Căci, o față spălată face mereu o femeie frumoasă. În fiecare seară, bunica, își hidratează tenul cu creme hidratante. Își întinde frumos pielea și îi dă un luciu aparte. O sclipire aparte. O frumusețe aparte.

Am învățat de la bunica cum că machiajul îți maschează trăsăturile feței. Te face să pari într-adevăr o păpușă, căci, păpușile nu au niciun fel de trăsături. Au o frumusețe ștearsă, fără linii care să le contureze de fapt frumusețea, să le-o accentueze.

Proba Doina mi-a amintit de toate sfaturile bunicii. De poveștile ei. De căldura din voce. De gesturile tandre ale brațelor și de chipul suav. De farmecul cu care întorcea privirile și de tăria de caracter. Când eram mică îmi consideram bunica o scorpie (iar acum nu sunt departe de a crede același lucru). O persoană sigură și dură. O luptătoare ce a mușcat din viață și niciodată nu a lăsat viața să muște din ea. O femeie ce și-a urmat pașii prin viață sub reguli stricte și principii. Reguli și principii ce nu mi le-a impus niciodată, dar mi le-a insuflat prin povești și vorbe frumoase. Lumea îmi spune adesea că semăn cu bunica. Că am trăsăturile ei, alunița din colțul gurii și gropițele din zâmbet. Însă bunica a fost mult mai frumoasă ca mine, cu un chip angelic…. cu adevărat angelic. Prin bunica am învățat ce înseamnă frumusețea adevărată, demnitatea adevărată și grandoarea, măreția faptelor și a vorbelor.

Mai jos, aveți o poză cu bunica… să vedeți că nu exagerez deloc. A fost și este de o frumusețe pură. încântătoare. Iar cuvintele de mai sus sunt mult prea puține. Sunt mult prea puerile. Mult prea mici în balanță cu măreția bunicii mele :). Dar, promit, ca într-o zi, să revin aici cu mult mai multe cuvinte despre bunica și cu o adevărată poveste de viață, ruptă parcă din scenarii de film.

CAM01901

8 gânduri despre &8222;Altfel de farmec&8221;

  1. frumos chipul bunicii tale si la fel e si conturarea imaginii sale scrisa de tine! juriul sper sa aprecieze faptul ca esentele puternice se pastreaza in cutiute mici, la fel ca si doina lor. caci autenticitatea, Pishky e exact acel caracter, tarie si verticalitate de care ai povestit, lucruri pe care
    doina le poate ajuta sa dureze, doar! seara frumoasa! 🙂

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s