Eu NU mă mai duc la biserică!

Dați cu pietre dacă vreți, dar e alegerea mea. Iar înainte să criticați, citiți mesajul. Pietrele, roșiile și alte d-astea, pot urma apoi.

Mă puteți numi eretică, dar nu sunt. Cred într-un Dumnezeu și nu, nu mă interesează cum îl cheamă (Buddha, Allah, God etc). Cred și într-o religie și nu, nu în cea care se promovează printre pământeni. Cred în existența unei divinități. Nu cred în comercial, căci la noi credința și Dumnezeu sunt doar niște chestii pur comerciale. Iar când spun la noi, mă refer la întreaga planetă Pământ. Dumnezeul meu, cel în care cred, este un Dumnezeu bun. Unul de care nu-ți e frică să greșești, să calci strâmb. Dumnezeul meu te iartă și te învață ceva prin fiecare greșeală. Religia mea.. religia mea promovează într-ajutorarea oamenilor și nu a bisericii, a preoților, sau a tot ceea ce înseamnă chestie religioasă la noi. Religia mea nu se clădește pe munți de bani la porțile bisericii, prin mașini luxoase, haine scumpe, coroane și sceptre de aur. Nu. Religia mea e simplă. Religia mea dă și nu ia. Și nu. Nu sunt de o altă credință. Nu cred în niciuna de pe Pământul ăsta.

Am fost în noaptea de Înviere la biserica din satul bunicilor. Un sat frumos, cu oameni frumoși. Dar nu. Nu am să vorbesc despre asta. Am să vorbesc despre slujbă. Am intrat în curtea bisericii, lăsată în paragină, închinându-mă. Locul.. locul arată dezastruos, căci banii popii.. ei bine banii popii se duc pe distracția cu femeile.. că de, ce-i frumos și lu Dumnezeu îi place, nu? Am pășit, cu mare grijă, în biserică. Un loc plin de lume. Aglomerat. Un loc în care preotul, în mijlocul slujbei, țipa la oamenii din jur care cum și pe ce parte să se ducă să ia lumină. Pe mijloc nu, că aia nu știu ce, pe margine prea mulți. Gesticula și țipa. M-a dezgustat efectiv. Lumina parcă nu era la fel peste tot.

Lucrurile, din păcate însă, continuă. Am ieșit afară din biserică. Se cânta partea cu Hristos a Înviat! Iar popa… ei bine popa a uitat ce trebuia să cânte. S-a împotmolit în versuri. A uitat, că de, e om și el și mai uită. A uitat o dată. Apoi a uitat de două ori (altă parte). Apoi s-a mai împotmolit și a treia oară. Și a patra. Până când m-am săturat eu să mai număr momentele în care el începea să „ăăăăăă”, iar lumea continua. Tradițiile despre care tatăl meu îmi povestea (de pe vremea când el era copil și popa era altul), nu s-au mai respectat. Biserica nu s-a mai înconjurat de trei ori, că de… slujba mai trebui micșorată.

Am reintrat în biserică. M-am detașat de ceea ce spunea preotul și de încurcăturile în care se împotmolea, concentrându-mă pe flacără până ce lumânarea s-a stins. Am ieșit din biserică și m-am îndreptat spre casă cu un gust amar și o mare dezamăgire în suflet. Oare Dumnezeul vostru o fi mândru de voi, popilor?

Acum da. Acum, dacă voi considerați de cuviință, puteți arunca cu pietre și roșii și alte d-astea. Deși nu văd de ce. Pentru ce să mă duc la biserică? Să aud popii cum fac observații că nu s-au plătit cotizațiile, fix în mijlocul slujbei? Să aud femei care bârfesc între ele? Să aud cum preotul uită ce are de zis? Să aud ce? Ce să aud la biserică? Ah. Da. Să mă întâlnesc cu Dumnezeu. Nu. Cu Dumnezeul nostru nu vreau să mă întâlnesc. Dumnezeul vostru e rău. Dumnezeul vostru fură. Dumnezeul vostru pedepsește. Dumnezeul adevărat e bun, iartă și dă celorlalți.

Am fost, nu cu foarte mult timp în urmă, într-o catedrală. În Paris. Să o vizitez. Și-am nimerit în mijlocul unei slujbe destul de mari, căci robele lor păreau tare dichisite. Nu am înțeles nimic. Slujba era în latină. Dar am înțeles emoția pe care o transmiteau. Am perceput-o și am trăit-o pe muzică de orgă, căci așa ar trebui să fie orice slujbă. O emoție pe care să o percepi. Aici. Aici, în țară, de câte ori am intrat într-o biserică la vreo slujbă, mă rugam: „Doamne, dacă există într-adevăr, nu mă mai chinui în propriul tău lăcaș. Nu-i frumos!”. Păcat că nu am întâlnit și aici o slujbă care să-mi transmită emoție. În schimb, îmi place să admir bisericile pentru arhitectura și pictura lor. Dar oare ce ar avea dacă numărul lor ar fi mai mic? Ce s-ar întâmpla dacă ar crește numărul de spitale, medicamente și alte d-astea? Știu. Știu. Cu siguranță Dumnezeul vostru, cât și cel adevărat ar fi mândru de voi toți. De noi toți.

Iar acum. Acum nu mut sărbătoarea asta pe blog. Dar țin să vă las măcar o părticică frumoasă din slujbă. Atât. Lumânarea și lumina ei. Gata. Am sfârșit aici. Pietre careva? Roșii? Nimeni, nimic?

(sursă poză: arhivă proprie)

88 de gânduri despre &8222;Eu NU mă mai duc la biserică!&8221;

  1. Si eu gandesc la fel, tocmai pentru ca aceasta credinta ar trebui sa fie personala si nu impusa. Tot ceea ce promoveaza biserica si preotii sunt lucruri impuse, scrise in carti si ramase asa din mosi-stramosi, lucruri pe care asa-zisii credinciosi le iau de bune si nu mai trec nimic prin filtrul gandirii sau al propriei simtiri. Nu trebuie sa spui rugaciuni stand in genunchi, sa te inchini si sa pupi icoane sau sa mergi la spovedanii ca sa te simti impacat cu tine, iertat, linistit sau bun. Totul este in noi. Cat despre ritualul de luat lumina de Paste, cred ca a devenit treptat doar o practica sociala 🙂

    • Ieeeeeei! Încă o persoană care nu aruncă cu pietre! Uraaa!!!
      Mă bucur tare mult când văd că există oameni care au aceeași părere ca mine despre toate astea.
      Exact așa consider și eu. Nu trebuie să te duci la biserică ca să-l întâlnești pe Dumnezeu. Sau să te rogi în genunchi pentru a te asculta. Dumnezeu e oriunde și te ascultă oricum și oricând.
      Eu despre ritualul de luat lumina de Paște, consider că a ajuns încă o chestie comercială.

  2. Pishky… jos palaria! Chia zilele trecute, cu ocazia urarilor „luminii… etc” ma gandeam ca trebuie sa fiu singura nebuna… ce crede… se mai si roaga… fara insa a calca pragul vreunei biserici (vai si amar… aici ma abtin…)…
    Ai peste 70 de comentarii, ai supravietuit fara sa fi pusa la zid- rosii, pietre…- deci… am acum convingerea ca cei ce se indoiesc de conducatorii turmei”” pe pamant… sunt mai multi decat am crezut eu…
    Multumesc!

  3. Cea mai buna postare pe care am citit-o pana in prezent de pe blogul tau. Ma regasesc perfect, iti impartasesc opinia si sunt perfect de acord cu tine. Ai o perspectiva minunata de a gandi, felicitari! >:D<.
    As vrea totusi sa te contrazic intr-o privinta. Faptul ca exista mai multe biserici decat spitale nu este neaparat un lucru blamabil, pentru ca, pana la proba contrarie, in trecut bisericile serveau drept de odihna pentru cei sarmani, pentru cei saraci, pentru cei bolnavi (oamenii erau ingrijiti, hraniti si imbracati, indiferent de categoria sociala sau materiala din care faceau parte). In cadrul bisericilor erau "spitalele" si asa ar fi trebuit sa ramana pana in prezent (nu mai vorbesc despre faptul ca din fondurile bisericilor s-au contruit spitale chiar in curtea acestora).
    Asadar este pana la urma tot vina noastra, a oamenilor… Toti suntem oameni, fie ei preoti, doctori, profesori sau tineri. Suntem oameni si gresim.

    • Mă bucur că îmi împărtășești opinia și că ți-a plăcut acest articol!
      Eu blamez existența bisericilor acum, nu în trecut. Acum sunt mult prea multe. Ideea era că acum bisericile se tot construiesc, iar spitalele ba. Pentru biserici se alocă bani, iar pentru spitale nu. Exemplu: Catedrala Mântuirii Neamului.

  4. Într-adevăr, ortodoxia românească este foarte, foarte departe de ceea ce ar trebui să fie, din fericire. Și spun asta din mai multe motive:

    1. Nu poți să fii un creștin-ortodox adevărat fără să intrii la închisoare pe viață. Cine nu este de acord cu afirmația nu a citit Biblia, cea pe care aleșii politic sunt obligați să pună mâna atunci când depun un jurământ de credință. Noroc că românii nu sunt buni creștin-ortodocși, că altfel femeile ar avea încă serviciul în bucătărie.. exclusiv. Asta dacă mai supraviețuiesc, fiindcă Biblia ne învață că fetele care nu sunt virgine în noaptea nunții trebuie duse la cortul tatălui și lapidate. Aceasta este doar una dintre învățăturile pline de „înțelepciune” ale cărții „sfinte”.

    Faptul că poporul român nu este ortodox (doar se declară) permite femeilor, de exemplu, să ocupe 75% din posturile din sistemul bancar.

    2. Nici măcar preoții nu sunt creștin-ortodocși. Precum am învățat de la A.I. Cuza încoace, ei sunt o ciumă a acestei nații. Ei sunt cei care au încetinit întotdeauna reformele statului cu privire la drepturile omului și nu numai. Nu vă plac rromii? Gândiți-vă că România este ultimul stat european care a abolit sclavia, din cauză că Bisericii Ortodoxe Române îi convenea să aibă o forță de muncă aproape gratuită care să-i muncească moșiile la care baronii locali de azi nici nu îndrăznesc să viseze.

    În ziua de astăzi preoții se întrec în opulență și mercantilism și asta îi ajută pe români să le vadă adevărata față.

    Concluzie: cu cât mergeți mai puțin la Biserică, cu atât loviți mai puternic în această instituție de care nu avem nevoie. Dacă aveți impresia că există Dumnezeu, Iisus Hristos și alte astfel de personaje, gândiți-vă ce le-ar plăcea lor (presupunând că sunt deități pozitive): să-l onorezi pe Iisus comportându-te precum s-a comportat el, sau divinizându-l ca pe acel vițel de aur?

    • Eu nu cred în Biblie. Și nici nu am citit-o. Și nici nu vreau să o citesc. Cu siguranță mi-aș pierde timpul, căci în ea sunt numai idioțenii și chestii care nu mă vor ajuta decât să urăsc și mai mult chestia asta care vor să ne-o bage pe gât doar pentru a avea ei de câștigat.
      Sunt de acord cu tot ceea ce ai spus și îți mulțumesc pentru comentarii. Se pare că nici tu nu arunci cu pietre :))

  5. Mare dreptate ai! La biserica la care merg eu, la cativa pasi de mine se intampla cam la fel….Biserica nu se mai inconjoara, cica ar fi din cauza oamenilor care se imbulzesc in biserica , la usa bisericii, la poarta bisericii si in strada. E si asta o treaba. Se tem poate ca se termina lumina si nu mai ajunge la ei. Slujba mai mult nu se aude decat se aude, lumea se uita cu ce esti imbracat/a , cu cine esti, ce gesturi faci, ce lumanare ai, ce ai in cos si tot asa….Semnificatia Invierii s-a pierdut de mult…Multi se aduna la biserica ca sa-si faca planuri de fac dupa ce pleaca de acolo….multi vin sub influenta aburilor alcoolului…eh…fiecare cu ce il doare…Dar e dureros ca noi cei tineri nu mai mergem la biserica din cauza unor factori care de fapt ar trebui sa ne porte pe drumul acesta.

    • Eu cred că cel mai dureros este că suntem îndoctrinați cu o religie falsă. Un Dumnezeu fals.
      Din câte se pare, peste tot e la fel de rău. Sau aproape pese tot, din păcate. Sunt și preoți dedicați. Sunt și preoți care merită apreciați, cu siguranță. Dar numărul lor… ahh.. numărul lor e infinit de mic.

  6. Este nedrept fata de foarte multi preoti care sunt modele de traire si viata religioasa, felul in care generalizezi comportamentul unui preot de tara. Cum nu este corecta nici comparatia cu slujba dintr-o catedrala din Paris si cea din acea comunitate rurala unde ai fost tu. Si la noi gasesti astfel de catedrale in care emotia si vibratia sufleteasca generate de atmosfera in care se desfasoara ritualul religios sunt foarte intense.
    Nu vreau sa iau apararea cuiva prin raspunsul meu la aceasta postare pentru ca sunt de acord cu tine ca exista si preoti de o calitate mai indoielnica. Dar nu poti confunda religia cu practicantii ei. Nu poti condamna religia din cauza comportamentului unui singur om sau chiar si a unei anumite categorii de oameni pentru ca nu religia este cea care ii determina sa se comporte astfel. Aici este vorba doar de caracterul omului si nicidecum de religie. Exista foarte multe biserici in Romania in care oamenii se comporta absolut civilizat iar preotii sunt cu adevarat spirite inalte, crede-ma! Daca vrei, iti pot sugera sa vizitezi astfel de locuri, macar pentru a intelege ca evenimentul pe care il relatezi reprezinta o exceptie trista.

    • Nu condamn religia. Cred în existența ei. Dar nu cred în existența religiei promovate de ei. Sunt sigură că religia este cu totul alta. De generalizat, generalizez pentru că cei despre care tu vorbești sunt într-un număr extrem de mic.

  7. De ce am da cu roșii? Eu te înțeleg. Merg doar o singură dată pe an la biserică, în Vinerea mare, când se cântă Prohodul, pentru că este un moment special pentru mine. Mi se pare o prostie și o ipocrizie să mergi la biserică doar de ochii lumii, când tu nu simți cu adevărat, hm.. chemarea. Din fericire, la mine slujba a fost în regulă, deși nu atât de frumoasă cum obișnuia să fie. Legat de popi, am avut ocazia să întâlnesc un om minunat, care face multe pentru biserica din satul apropiat orașului meu, și pe care îl admir foarte tare pentru că este un păstrător al tradițiilor și se dedică trup și suflet. Știu că sunt preoți și preoți, dar când văd asemenea oameni, capăt și eu ceva mai multă încredere că nu suntem damnați în totalitate.

    • Cu siguranță există și oameni minunați care fac ceva pentru comunitatea lor, popi fiind. Dar numărul lor este extrem de mic în comparație cu numărul celorlalți… atât de mic încât par a tinde spre zero.

      Mă bucur că și tu îmi împărtășești părerea. Cu atâtea comentarii.. nu mă mai simt nebună :))!

  8. gand la gand!
    poate pe vremuri aveam alta perceptie, poate pe vremuri erau altfel popii….
    nici eu nu mai merg la biserica
    cred si asta e suficient sa ma rog
    Dumnezeu e acolo unde simti, nu unde ti se spune sa te duci
    nu pietre, ci rosii,castraveti, ridichi si ceapa pentru o salata buna si sanatoasa 😉

  9. Am scris si eu, mai demult, un articol despre religia zilelor noastre, pe care nu o inteleg si cu care nu o sa ma acomodez nicicand! 🙂
    Ma bucur sa vad ca oamenii incep sa deschida ochii si sa priveasca adevarata fata a religiei, a popilor, a dumnezeului lor…
    Biserica manipuleaza mii de oameni si, din pacate, observ ce forta mare are!
    Pacat…! Din cauza religiei s-a inteleg un mesaj total gresit, iar famliile ce cred in religia asta…prefer sa nu mai comentez!

  10. Ca să arunc piatra, ar trebui înainte de toate ca eu însumi să fiu fără de păcat! Nu sunt, căci am păcătuit și eu, ca oricare om. Apoi, ar trebui că să gândesc altfel decât tine, ceea ce iarăși nu este adevărat. Și eu cred în Dumnezeu, unul pe care-l văd prin prisma ortodoxiei, dar nu și în bisericile ortodoxe! Mai cred că Dumnezeu este unic, indiferent ce nume i-am atribui. Și ai dreptate, Dumnezeul în care cred si eu, este unul bun, milostiv!
    Ar mai fi un aspect: dacă nu mă înșeală memoria, prin biserică se denumea adunarea credincioșilor, iar nu „cortul închinării” și nici templul! Așadar, clădirea bisericii este doar templul în care s-au adunat zarafii și negustorii, adică exact cei pe care Domnul Iisus i-a alungat din preajma templului! Se pare că am reușit să ne întoarcem înapoi în timp, cam cu două mii de ani.
    Mă bucur să constat că și printre tineri mai există credința cea adevărată, după umila mea opinie. Mi-a plăcut modul în care ai descris această stare de fapt!

    • Și eu mă bucur să constat că există oameni care îmi împărtășesc opinia!

      Mulțumesc frumos pentru comentariul tău și pentru precizările făcute. Mă bucur să văd atâția oameni în jurul meu care sunt pe aceeași lungime de undă cu mine.

  11. Nici eu nu mă duc la biserică, dar mă rog în fiecare zi lui Dumnezeu. Consider că relația mea cu El este intimă și nemijlocită, iar intermediarii nu sunt decât niște profitori. E adevărat că sunt unele excepții: călugări și popi care au renunțat cu adevărat la cele lumești pentru a se dedica vieții monahale. Aceștia sunt, însă, foarte rari și recomandați celor care nu-și găsesc un rost în viață.

  12. Subiectul ăsta nu se va epuiza probabil niciodată. Preoţii sunt şi ei oameni, unii mai buni, alţii mai răi… Toată societatea românească este în criză. De fapt criza asta e mondială. Trăim într-o lume guvernată de bani, de material. Se pune accent pe ceea ce este palpabil şi biserica încearcă să ţină în frâu masele propovăduind despre un Dumnezeu rău şi răzbunător, care pedepseşte orice greşeală. Dintotdeauna a fost aşa şi până la un punct nu e rău. Problema e că Dumnezeu nu-şi mai găseşte demult locul în sufletele oamenilor. Şi nici în toate bisericile. Mi se întâmplă tot mai des să nu pot intra în unele biserici pentru că nu simt acolo prezenţa divină şi dacă pe Dumnezeu nu-l simţi, pentru ce-ai intra? Ai dreptate. Dumnezeu e bun, e blând, e dragoste. Am să susţin asta cât timp voi trăi. Şi este unul singur. Nu câte unul pentru fiecare religie, nu are popoare alese, nu alege dintre oameni doar pe cei habotnici. Sunt atât de multe de spus pe tema asta, că ti-aş umple spaţiul aici şi tot nu aş termina. Păstrează-ţi credinţa în suflet şi intră în biserică atunci când şi unde simţi prezenţa divină. Eu aşa fac. Am renunţat demult la frecventarea slujbelor, tocmai din cauza superficialităţii simţite şi în preoţii care îşi exercită doar slujba şi în „credincioşii” care se înghesuie să se calce în picioare la slujbă fără nici un strop de credinţă şi bunătate în suflet şi sunt în stare să te omoare pentru o bucată de anafură luată înaintea ta. Şi eu chiar îmi asum credinţa, aţi văzut! Nu e de dat cu pietre. E mai mult decât trist ce se întâmplă azi pe pământ.

    • Îmi pare rău că nu voi putea răspunde pe măsura comentariului tău, dar mă bucur din suflet să observ că suntem pe aceeași lungime de undă și împărtășim aceleași gânduri, opinii idei.

      Îți mulțumesc din suflet pentru comentariul tău!

  13. Mă bucur că te-am văzut la Bucureşti. Sincer, deşi mă apropii de 50 de ani, nu am văzut decât 2 sau poate trei preoţi care m-au impresionat. Probabil că posedă acea stare numită har.
    Situaţia e întâlnită cam pe la toate nivelurile societăţii şi nu numai la noi.
    Din păcate! 😦

  14. Cat bine s-ar face in lumea asta daca s-ar uita de religia mea, religia ta, religia lu’ popa, religia lu’ unu sau altu’……La fel ca si tine CRED!! Cred ca exista Dumnezeu, cred ca e bun si toata filosofia credintei se bazeaza pe iertare , compasiune, bunatate. Lumea ar fi plina de Lumina daca ne-am gandi mai mult la lucrurile pe care le facem. Frumos articolul! Felicitari! Cine da cu rosii e incuiat la minte! 🙂

  15. As fi aruncat cu pietre, dar le pastrez, poate cine stie fac o fundatie pentru casa.
    Ideea e ca am fost in aceeasi situatie, doar ca preotul nu se balbaia.
    In urma cu cativa ani am vazut titlul unui articol care spunea ca BISERICA ORTODOXA A AVUT PROFIT de nu stiu cate milioane/miliarde (ce mai conteaza). Am ramas blocat. De cand biserica este o afacere sa aibe profit?
    Mai mult decat atat am vazut ca se tot distrug spatii verzi pentru a se construi biserici, intr-o perioada in care s-au inchis spitale. Motivul, din auzite, ar fi ca daca studentii de teologie termina facultatea si nu sunt biserici nu au unde sa profeseze. Adevarat, dar nu mai bine cu banii pentru biserici s-ar construi spitale si aziluri, in cadrul carora proiectezi o capela sau biserica mai mica si rezolvi mai multe probleme cu aproximativ aceeasi suma de bani?

    • Biserica are cel mai mare profit și spală cei mai mulți bani cu religia lor, din păcate. Și când te gândești că unii mor de foame pe capete :(.

      Mă bucur pentru comentariul tău și pentru faptul că îmi împărtășești opinia! Îți mulțumesc!

  16. credinta e ceva profund, internalizat si experimentat in forme cunoscute in sine, mai putin acoperitoare prin cuvintele pe care le folosim incercand a explica raportarea noastra la divin, care e o senzatie si o traire unice in felul lor. religia e azi mai curand comert si politica de enoriasi, bunuri materiale si posesiuni, verbul a avea la modul nu experienta puternic spirituala intru cucernicie celesta, ci innamolita de pamanteanul pervertit.
    pastrarea nadejdii in acea credinta intima si ignorarea trairilor impartasite de dusul la biserica Dumnezeului lor, al celor care-L pronunta si mai merg in biserica, dar nici acolo si nici dupa ce ies din cladirea aia nu fac nimic din ce Dumnezeu in fapt invata si indeamna sa faci, vin pe un fir logic de adaptare la o stare de fapt, fata de care iei atitudine printr-o decizie personala. Urmeaz-o ferm si mergi cu fruntea sus mai departe, fara a intoarce capul cu iz de regret si durere. Fiecare alege si raspunde pentru cum o face. 🙂

      • si mai e ceva. prezentul nu constata decat un regres al ortoxiei in materie de comunitate si comuniune impartasita in cladirea numita biserica, care sa faca din cei adunati acolo, numiti grosso modo enoriasi cu totii Biserica, adica actul prin care experienta interpersonala cu ce e dincolo de noi ca muritori a fiecaruia sa fie laolalta. nu mai atrage, pentru ca, ai zis-o bine sunt descurajari de ordin formal, expresiv cu grave abateri amintite si de tine. si liturgicul acesta mimetic, pozarea in socialul care da pe la cladirea numita biserica doar pt ca aa e bine, asa se face, fara a simti vreo chemare pt Biserica aia de care pomenisem pierde teren in fata studiului atent pt cine-si asuma actul religios oficializat si impartasit in alte comunitati de credinciosi. mimetismul acesta e asimilat traditiei, dar mie mi se pare o impietare a sensului cuvantului traditie prin acest abuz sau superficiala concluzionare din partea unora.

  17. Pishky sincer nu esti singura care nu se mai duce la biserica , eu de multi ani nu ma mai duc rareori cand calc pe acolo cu diferite ocazii si daca imi aduc bine aminte ar fi : de sambata mortilor cand bunicamea face cele cuvenite si de paste ca sa iau lumina si paste , doar de 2 ori calc pe la biserica si sper sa nu credeti despre mine ca sunt vreun ateu sau mai stiu eu ce .

    Din contra cred in Dumnezeu si anume in Dumnezeul din mine , oare de ce sa ma duc la biserica ca sa iau la rand icoanele sa le sarut dupa alte persoane? Dupa toti coloratii , sa iau vreo boala ceva? Doamne fereste , iar dupa cate stiu eu la catolici nici nu se saruta icoanele din biserica , s-ar putea sa ma insel eu insa nu sunt sigur de acest lucru .

    Ca ce sa ma duc la biserica sa stau acolo ca un fraier sa il ascult pe preot cum citeste dintr-o carte? Hai sa fim seriosi , pe langa acest fapt mai dau si bani in noaptea invierii , pe paste , eu dupa cate stiu pastele trebuie dat fara bani si nu stiu daca sa intrebat cineva de ce dam noi bani pe pastele de la biserica chiar in Noaptea Invierii Domnului . Oare si-a pus cineva intrebarea asta?

    Si multe chestii am fi putut discuta pe aceasta tema , insa de ce sa le dau eu bani la preoti , biserica , BOR , ca ce , sa faca Catedrala Mantuirii Neamului cumva? Hai sa fim seriosi chiar nu a vazut nimeni oare in ce masini se plimba preotii , popiii?

    Eu atata am avut de spus si cred ca nu am dat cu rosii , pietre in tine Pishky si nici nu am vrut sa te murdaresc de sos de rosii sau hainutele tale nu sunt rupte de pietre =)) .

    • Totul trebuie să fie dat fără bani de către biserică. Totul.
      Îți mulțumesc frumos pentru comentariu și mă bucur că îmi împărtășești opinia. EU nici de sâmbăta morților nu mă duc la biserică. Mă duc în schimb la cimitir să aprind lumânări cu ai mei și să dau de pomană.
      Mulțumesc că nu ai dat cu roșii și pietre. Nu a dat nimeni și mă bucur tare tare tare!

  18. Ma bucur ca nu sunt singurul care crede in propriul Dumnezeu, care nu crede ca e chiar necesar sa te duci la o Biserica doar ca sa iti dovedesti credinta sau ate chestii d-astea. Ma bucir ca stiu ca mai e cineva care considera ca adevarata credinta o simti in suflet, nu o dovedesti prin bani donati popilor sau alte chestii de genul, o dovedesti prin donarea de bani/bunuri celor care chiar au nevoie de ele ca sa supravietuiasca, nu ca sa faca un acoperis de aur la o catedrala. Sunt total de acord cu tine, voiam sa scriu si eu ceva de genul zilele astea dar mi-a fost prea lene, acum mi-ai luat-o tu inainte, dar tot am o idee despre ce sa scriu legat de religia oficiala si despre popi!

  19. Cu pietre nu arunc, iar roșii îți dau să-ți faci o salată. E sănătoasă!!! Sunt total de acord cu tine. Religia promovată în rândul populației e o tâmpenie. Spun asta tuturor, dar se uită la mine de parcă aș fi un drac. Nu promovez religia asta și nu frecventez bisericile.

    Popii știu decât să te sece de bani, iar la înmormântări zic „Dumnezeu să-l/s-o odihnească în pace!”, dar în gândul lui: „Doamne ajută!”

    Așadar, noi să fim sănătoși, fericiți, iar viața bună vine de la sine, dar și cu un gram de „magie”, dar nicidecum de la Dumnezeii promovați online.

    Apropo, știi că există un popă ce citește slujbele de pe smartphone? Am văzut la o emisiune pe Kanal D. Pun pariu că la wallpaper îl avea pe Dumnezeu…

    • The fuck. Pe aia cu telefonul chiar că nu o știam 🙂 Tare asta. Evoluează și religia măi.. ce naiba!!!

      Îți mulțumesc pentru roșii și salată, așa îmi plac :)).

      Nici eu nu promovez religia. Nu am ce să promovez. Nu promovez hoția. Cunosc un popă care îi spune nevestei: „Mai ușor dragă cu banii, că nu moare câte unul în fiecare zi!”.

  20. Ai perfecta dreptate! Nu sunt in masura sa arunc cu pietre sau alte alea…nici nu am de ce !
    Din pacate ceea ce numim noi religie, credinta si ortodoxism este la maaaaaaaare distanta de ceea ce ar trebui sa fie !
    Daca si la tara este asa…la oras nu mai am nici o preferinta, speranta…. sau altceva asemanator ca ar putea fi mai bine !
    Din pacate ceea ce ar trebui sa fie frumos si plin de intelepciune a disparut !
    Ai scris un articol foarte frumos, dar din pacate, foarte adevarat si trist de real ce este !

    • Nici nu știi cât de rău îmi pare că nu am putut să scriu ceva frumos. Dar am rămas efectiv dezgustată. De duminică mă tot întreb dacă să scriu sau nu, iar azi am prins curaj!

      Îmi pare rău că religia, nu este, de fapt, religie. Îmi pare rău că marea majoritate este mințită și luată în bătaie de joc. O mare majoritate care joacă jocul bisericii, din păcate.

      Cred că în biserică este cea mai mare hoție. Cele mai mari spălări de bani. Cele mai mari furturi. Ahhh… chiar refuz să cred în Dumnezeul lor.

      Mă bucur că ești de acord cu mine și că nu arunci cu nimic. Încă sunt întreagă. Minune! :))

      • Pai chiar nu esti nebuna. Imi pare rau sa spun, dar biserica nu mai e ceva sacru, ci un loc unde babele se duc sa barfesc, unde popii fac parada modei cu masinile lor luxoase si unde ii trag de maneca pe cetateni ca trebuie sa dea bani, pt a schimba a mia oara picturile de pe pereti. Stiu ca nu peste tot e asa….dar in mare parte, da. 😦 Si nici toti preotii, ca am doua cunostinte si cred ca sunt exceptiile din Constanta…

      • Nu toți sunt așa. Adevărat. Dar marea majoritate da. Iar ei fac cu adevărat legea religiilor. iar biserica.. biserica se știe de la istorie că nu a vrut mereu decât să guverneze ea… să manipuleze ea și lucrurile să se facă după bunu-i plac… ia cam ieșit 😦

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s