Promovez cultura: Am fost în Turneul Stradivarius!

Așa cum am mai spus, am ales să promovez, cum pot și cât pot, cultura. Îmi pare un element vital în vedere propriei dezvoltări, de orice natură ar fi ea. Astăzi am să vă vorbesc iar despre „Turneul Stradivarius”, turneu ce l-am mai adus în discuție într-un articol pe blog, atunci că vă spuneam despre el ce și cum, unde va avea loc, când etc. Acum am să vă vorbesc dintr-altă perspectivă, anume aceea de a fi participat la unul din spectacolele din acest turneu, spectacol ce a fost susținut în cadrul Filarmonicii Oltenia din Craiova.

Înainte de a vă povesti cum a fost experiența la concertul de muzică clasică, am să mulțumesc oamenilor care au făcut posibilă participarea mea în cadrul acestui turneu. Așa că, mulțumirile se îndreaptă către Blogal Initiative, Alexandru Tomescu și Eduard Kunz, cât și lui Cristian Florea care în ultimul timp îmi dă numai vești bune. Și da. Asta tocmai a sunat ca un început clasic al unui discurs. Dar na. Fac și eu ce pot.

Ieri. Craiova. Filarmonică. Și multe bălți afară. O invitație dublă și câțiva pași spre sală. O intrare și doi oameni care habar nu aveau despre ce le vorbeam și ce e cu invitația mea câștigată. Mai că eram sigură că nici nu voi mai intra la concert. M-am dus la casă. Iar la casă, într-un final, mi s-a spus că pot intra în sală pe un rând anume și două locuri bine precizate.

O sală frumoasă. Bine pus la punct. Aranjată. Te simți ca făcând parte dintr-o altă lume. Îți creează o stare plăcută și te ajută să te bucuri mai mult de spectacol. Felicitările mele celor care s-au ocupat de asta. M-am simțit minunat. Iar vouă, vouă am să vă las o poză, să vedeți cât de frumos este.

sursă: Filarmonica Oltenia

sursă: Filarmonica Oltenia

O sală aproape goală, așa cum o vedeți în imaginea de mai sus. Începusem să mă întreb oare câtă lume va umple sala? Nu eram prea încrezătoare și mare mi-a fost mirarea aproape de începutul concertului, când sala aproape ce să umpluse. Doar câteva scaune mai erau libere, iar cei prezenți abia așteptau să înceapă concertul susținut de Alexandru Tomescu și Eduard Kunz.

Un pian în mijlocul scenei și un stativ. Un om cu o vioară și un băiat cu ochi verzi intră în scenă. Își salută publicul, ne prezintă programul și își anunță spectatorii că banii vor ajunge în ajutorarea unui caz. Nu vorbesc mult. Spectacolul începe. Și e minunat. Fiecare sunet e minunat. Mă bucuram enorm de fiecare moment. Mă fascina să văd doi oameni care trăiau fiecare sunet în parte al melodiei. Sunete de pian. Sunete de vioară. Se completau unele pe altele, spre bucuria tuturor, urmărindu-i parcă hipnotizați și absorbiți. Este fascinant să observi oameni pasionați de ceea ce fac, trăind ceea ce fac. Simți și tu că trăiești prin muzica lor. Prin fericirea lor trăiești și tu fericirea timp de câteva clipe, iar fericirea merită prinsă și trăită oricând, oricum.

Mi-a plăcut să văd atâta lume iubind muzica clasică. Iubind cultura. Frumosul. Oameni de toate vârstele, de la adolescenți, la vârstnici. Însă mi-a displăcut să văd și oameni care nu se puteau abține de la a-și controla telefonul. De la a butona sau a-l verifica pur și simplul. Eu cred că astfel de evenimente ar trebui respectate mai mult, iar telefoanele să lipsească. Să fie pur și simplu interzisă intrarea cu ele într-o sală de concerte, sau de film.

A meritat să fiu acolo. M-am bucurat din plin și am descoperit doi oameni minunați care dau viață muzicii clasice prin iubirea de care dau dovadă când o interpretează. Cred că ar trebui să ne facem cu toții timp să mergem la astfel de concerte. Să ne bucurăm de ele și de momentele oferite prin sunete muzicale, alături de interpreții lor. Un astfel de concert, indirect, ne dezvoltă. Ne deschid noi orizonturi și ne ajută să descoperim lumea din alte unghiuri. Muzica clasică este o modalitate de a ne autoeduca și forma.

Haideți și voi la un concert de muzică clasică, poate chiar în Turneul Stradivarius, căci nu s-a terminat! Pe 7 Iunie îi puteți întâlni la Filarmonica din Bacău, de la orele 19, pe 9 Iunie în Iași la Uniersitatea Națională de Arte „George Enescu”, de la orele 19, iar pe 11 Iunie în București la Sala Radio, tot de la orele 19. Ar fi păcat să ratați un astfel de concert. Este absolut minunat, iar prețul biletului contribuie în ajutorarea unor copii.

15 gânduri despre &8222;Promovez cultura: Am fost în Turneul Stradivarius!&8221;

  1. Foarte frumoasă sala. Păcat că nu are orgă. Așa ceva nu se face, rămâne o simplă sală de spectacol. Cât despre Stradivari, interpretul poate fi ușor furat de instrument, dacă nu are gardă de corp. Singurul lucru pe care-l poate face e să nu cânte cu prețiosul instrument, ci să-l înlocuiască cu o vioară obișnuită. Am participat la cel puțin două concerte la care credeam că ascult un Stradivari. Unul cu Yehudi Menuhin, altul cu Ion Voicu. Interpreții au fost așa de valoroși încât nici n-ai fi crezut că folosesc o vioară de rezervă. Oare se plimbă d-l Tomescu așa, prin păduri, peșteri și săli cu comoara după el fără teamă că poate fi jefuit? Sincer, cred că nu.

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s