Nu merg eu la biserică, da` când mă duc… intru în altar!

Știu… știu… știu… sunt o păcătoasă pentru că am intrat în altar. Și totuși… nu mă ardeți, vă rog, pe rug :D.

Am vrut să scriu ieri… doar că… doar că ieri n-am mai scris. Dar știți voi momentul acela când se aliniază toate planetele, răsturnându-ți o mare parte din lumea ta? Ei bine da. Planetele, ieri, s-au aliniat împotriva mea și n-am mai scris. Dar nu-i nimic. Scriu azi. Și ca să le-o iau înainte planetelor, asta în caz că se gândesc ca pe mai târziu să se alinieze iar, scriu de dimineață. Na. Ete așa! Aliniați-vă cât vreți de acum încolo!

Duminică dimineața, având o mult prea mare lene să mă ridic din pat, mi-am rugat o prietenă să se ducă să-mi spună și mie la ce oră, luni, am competențele. Și uite așa, speriată ea de aglomerația de la biserică am aflat eu că-i pe acolo sărbătoare. Și ce sărbătoare. S-a resfințit biserica. Adică, bisericile își pierd de-a lungul anilor sfințenia și din când în când, se resfințesc, nu? Adică, sfințenia nu-i permanentă? Sau n-am prins eu corect ideea? Rog toți oamenii avizați să mă lămurească. Mulțumesc!

Și dacă s-a resfințit biserica, au lăsat atât bărbații, cât și femeile, să intre prin altar.  Adică, din câte se pare, se poate lua de la Domnul dezlegare de la păcat, nu? Adică na.. pentru noi, cele de gen feminin, să intri în altar, e un mare păcat. Dar, dar, dar, dar…. duminică am primit dezlegareeeee!!! Și am intrat în altar! Și acum gata. Seriozitate.

biserica

Am spus și mai repet. Cred în Dumnezeu. Un Dumnezeu bun și care nu stă cu paru asupra ta să-ți dea cu el în cap la cel mai mic, sau mare, păcat. Cred în el. Cred în divinitate. Nu cred în schimb în biserici și preoți. Nu pot să cred într-un obiect, o clădire, niște picturi. Nu am cum să cred în ele. Apreciez, totuși, biserica, din punct de vedere arhitectural, iar picturile din punct de vedere artistic. Da. Sunt o minunăție. Și îți creează o stare de relaxare în interiorul lor. Practic despre asta e vorba la biserică. Despre starea de relaxare din interior. Bine.. asta când baba din stânga și cu baba din dreapta, nu-și bârfesc care mai de care nurorile și nu-și povestesc ultimele cuceriri de pe băncile din parcul central.

Deci nu. Nu-s o necredincioasă. Cred în Dumnezeu. Dar în felul meu. Să zicem că… să zicem că am propria mea credință. Iar ăsta e dreptul meu. E dreptul meu să cred în existența a ceva bun și nu a ce va rău, e dreptul meu să nu cred că Dumnezeu a lăsat pe pământ preoți în mașini de lux, cu mult aur în dotare și grămezi de bani, în timp ce alții mor de foame.

Să revenim, totuși, la intrarea mea în altar. Pentru început, am pășit în biserica în care am fost botezată acu vreo 19 ani. Și-am rămas mască. Mi-am benoclat ochii și mă uitam la ceea ce noi numim… podea. Nu mai e podeaua aia pe care o știu eu, din lemn și cu covoare peste. E o podea din marmură. Și fără covoare. Da. Marmură. Marmură… că na… evoluează și biserica, inclusiv la capitolul lux.

Și m-am așezat frumos la coadă, am admirat picturile și-am așteptat să intru în altar. Și-am intrat.  M-am uitam împrejur și-am observat ceva ce nu mai văzusem până atunci. În sfârșit am văzut și eu o biserică în totalitate. Îmi doream să o văd, iar din curiozitate să trec și dincolo de zidul ăla și ușile din lemn, că na, tot ce-i interzis pare mult mai interesant. Intrați în altar, ne-am miruit și pus o dorință, că cică așa-i bine. Și da. Mi-am pus și eu o dorință, în speranța că acel Dumnezeu bun și nicidecum al bisericii… o va asculta.

Aș fi lăsat paragraful de sus, drept paragraf de încheiere. Dar parcă ar fi fost prea sec, nu? Am să-ncerc să aștern alte cuvinte, aici, care să servească drept cuvinte de încheiere. Dar ce? Ce-aș putea să spun în afara faptului că articolul meu nu mai poate avea și alte cuvinte în afara celor de mai sus. Atât. Închei așa. Urât. Frumos. Închei.

12 gânduri despre &8222;Nu merg eu la biserică, da` când mă duc… intru în altar!&8221;

  1. Ce se petrece cu institutia religioasa este deja notoriu…O RUSINE !!!
    Incerc pe blogul meu, pe cat posibil, sa explic cele ce se petrec cu Dumnezeii nostri, cu bisericile si cu …asa zisii credinciosi. Este o CONFUZIE TOTALA. Sper, pe masura ce vom constientiza cele ce se petrec cu noi si IN noi…sa ne clarificam si „problema religioasa”. Cu cat mai repede, cu atat mai bine.

  2. Mi-a placut articolul tau, sinceritatea ta. Si eu cred in Dumnezeu. Sunt de o alta religie, dar impartasesc gandurile tale. O biserica „bogata” plina cu oameni saraci. Biserica lui Dumnzeu nu este asta. Probabil preotii „resfintesc” biserica pentru faptul ca nu este prezenta lui Dumnezeu. Prezenta Lui sfinteste!

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s