Ce înseamnă fericirea?

Să știți că asta-i o-ntrebare foarte grea. Și nu, nu-i găsesc răspuns așa, cu una, cu două. E de procesat. De uns rotițe și de pus în funcțiune, căci au cam ruginit (așa se întâmplă când nu sunt folosite constant).

Totuși, lăsând la o parte rotițele mele ruginite și revenind la subiectul nostru de bază, fericirea, cred că ar trebui să găsim un răspuns, nu?

fericire

Ei bine, sunt sigură că răspunsul nu o să-l găsim prin carti online, cumpărate din vreo librarie online, ci doar în interiorul nostru. Cred că nimeni nu ne poate spune ce este fericirea. Nu ne poate explica și nici nu ne poate arăta. Fericirea, sunt sigură, poate fi doar simțită de fiecare în parte. Ea se trăiește. Fericirea e un sentiment. O stare pe care nu o poți simți prin intermediul altcuiva, ci doar prin tine. Trăiești acest sentiment pe propria piele, cum s-ar spune.

Conform DEX-ului, fericirea este o stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. Pare, după cum clar putem observa, un soi de perfecțiune. Dar perfecțiunea nu există ca atare. Ea este doar un concept. Ceva spre care se tine, care se vrea, dar care nu se va atinge niciodată. Așa cred că este și fericirea. O parte a perfecțiunii. Se simte, se trăiește, dar niciodată la modul deplin, absolut, al împlinirii complete și universale, căci viața nu este compusă doar din elemente ale perfecțiunii, ci și din multe imperfecțiuni. Rolul nostru este să reușim să creăm o complementaritate între ele.

Cum nu prea pot spune însă ce înseamnă fericirea pentru alții, iar singura definiție pe care o pot oferi este cea din DEX, am să vă spun în schimb ce înseamnă fericirea pentru mine.

Fericirea, pentru mine, este reprezentată de cele mai simple momente. De spontaneitate. Îmi place spontaneitatea și consider că ea naște cele mai frumoase momente de fericire, rupând uneori chiar câte un colțișor din perfecțiune. Eu trăiesc acel sentiment, sau cel puțin am senzația că este el, sentimentul meu de fericire, atunci când primesc o bucățică de ciocolată. Sau când cineva îmi arată că ține la mine. Ori când poate el mă strânge în brațe. Sau când mama și tata îmi oferă un zâmbet dintr-un cadru pentru ei trist. Pentru mine fericirea este reprezentată de faptul că zilnic consum oxigenul. Respir. Văd. Simt. Trăiesc pur și simplu. Fericirea e atunci când reușesc să pedalez mai mult cu bicicleta. Fericirea e atunci când învăț ceva nou și simt cum mă dezvolt pe mine prin forțele mele proprii. Fericirea e atunci când cei din jur zâmbesc, iar eu zâmbesc odată cu ei, căci zâmbetele sunt molipsitoare chiar și în cele mai triste și sumbre momente.

Fericirea e parte din mine. O bucată simțită, dar nevăzută niciodată. Nu e palpabilă. Nu e ceva material. Ea este doar o bucată din suflet. O energie am putea spune, căci fericirea întotdeauna pare să ne dea un imbold și să ne împingă către viață.

Pentru voi ce înseamnă însă fericirea?

6 gânduri despre &8222;Ce înseamnă fericirea?&8221;

  1. O singura data am fost fericit… dar in vis !…. Eram la plaja cu 3 chinezoaice, una imi citea din Balzac, una imi turna sampanie Roby Bubble si cealalta ma ungea cu crema de protectie solara Garnier Ambre Solaire, se vedea din privirea lor ca ma iubeau la nebunie si tot ceea ce-si doreau pe lume era sa ma vada fericit !… Apoi mi-a sunat celularul sa-mi iau medicamentele si de atunci nu le-am mai vazut ! :(((

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s