Inspirația mea s-a dus la vale…

N-am un titlu potrivit pentru acest post. Și cred că nu o să am nici după ultimul punct al acestui text. Dar am să încerc, pe parcurs ce trag cu cleștele de inspirație, să găsesc unul.

Inspirația mea, s-a dus la vale. (Și tocmai am hodărât într-un consiliu, pe loc, eu cu mine, ca acesta din urmă să fie titlul acestei postări. I se potrivește). M-a lăsat singură, să tremur de frig într-un halat de baie. Simt că nu mai am inspirație. A început să nu-mi mai placă să scriu la comandă. A început, de fapt, să nu-mi mai placă nimic, căci nici pentru propriile mele idei, nu mai ai idei (dacă înțelegeți ce vreau să spun).

inspiratie

Când mi se dă o temă, inspirația mea o ia la goană și strigă tare: „NUU MAI VREAU! NU!  Descurcă-te singură”. Și pleacă. Acum, spre exemplu, nici nu a mai stat să-i spun ideea articolului. A plecat dinainte să afle că tema-i a mea. Și plecată a rămas. Probabil mă urmărește și așteaptă să mă ridic de pe scaunul ăsta din fața laptopului. Atunci o să știe că am terminat și o să se-ntoarcă la mine să îmi facă capul calendar cu enșpe mii de chestii care nu-și au efectiv rostul și care nu m-ar ajuta cu nimic. Dar așa e ea… inspirația mea. Iar eu încerc să o las în pace și să o accept așa cum e. N-aș vrea să o supăr mai tare și să mă părăsească de tot. Ar fi în stare să facă asta. Și probabil dacă nu i-ar fi puțin milă de mine, m-ar părăsi chiar acum. M-ar lăsa să-mi storc creierii pe vecie pentru a pune măcar un cuvânt pe hârtie. E bună și mila asta la ceva, din câte se pare. Pe mine mă ajută deși, de obicei, nu o suport și nu o doresc în viața mea. Urăsc mila din jurul meu, atunci când ea apare. Ăsta-i însă un caz excepțional. Trebuie să accept mila ei. TREBUIE.

Aș cam încheia. Îmi pare rău de inspirația mea să o știu acum în frig, pe-afară. Se plimbă cam de mult și, dacă acum stă și mă pândește, probabil stă în același loc. Nici măcar nu se mișcă să se mai încălzească. Vrea să se întoarcă la mine. Probabil nu-i chiar atât de scorpie și ține și ea la mine la fel de mult cum țin și eu. Cu siguranță ține la mine și nu e vorba doar de milă. Altfel, poate într-o zi chiar ar fi plecat și nu s-ar mai fi întors veci pururi, corect?

Mă duc. Mă duc să-mi chem inspirația înapoi, în casă.

2 gânduri despre &8222;Inspirația mea s-a dus la vale…&8221;

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s