Despre timp și film

Timpul … 60 de secunde într-un minut … 60 de minute într-o oră … timpul … timpul este tot. Timpul trece peste noi, timpul ne maturizează, timpul ne transformă, timpul ne răpește momentele și persoanele dragi, timpul ne dezvoltă, timpul ne coboară, timpul ne dă viața, timpul ne omoară, timpul ne îndrăgostește și tot el ne fură dragostea, timpul creează, timpul distruge, timpul ne dă, timpul ne ia … timpul este o dimensiune a Universului după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor. Da … timpul este ireversibil, el nu stă niciodată în loc, nu staționează în nici o gară, timpul nu se oprește niciodată, el merge mereu înainte și niciodată înapoi. Însă toate lucrurile peste care timpul trece sunt așternute sub o mantie prăfuită numită trecut.  Mantie ce nu va putea fi dată niciodată la o parte. Dar timpul cară după el trecutul, timpul este cel care inventariază fiecare secundă ce o strecoară imediat sub mantie.

Deși timpul există de când lumea, poate chiar dinaintea ei, nouă ne este arătat de mecanismele minuțioase ale ceasurilor, de fiecare rotiță componentă ce se învârte regulat și exact, ne este arătat de fiecare succesiune dintre soare și lună, de evoluția fizică și psihică a persoanelor, de schimbările lumii, de file și articole de ziar. Off … timpul … e atât de crud … ne fură copilăria, adolescența, tinerețea …  ca mai apoi să ne fure chiar și bătrânețea condamnându-ne la moarte. E atât de crud că trece fără milă peste noi, ne calcă în picioare cu o răceală de nedescris. Ne îngroapă pe vecie fiecare secundă din noi în al său trecut ce va fi cândva uitat. Timpul … se joacă cu mințile noastre, cu sentimentele noastre, se joacă cu tot ce avem și nu avem, se joacă nepăsător lăsându-ne până și consecințele pe umerii noștri.

În momentul de față timpul a mai înghițit un răsărit, sau este încă în procesare. E 5 dimineața și mă bucur din nou alături de un pix și un caiet și niște cuvinte cum soarele se ridică, încă în putere, sus pe cer, cum își revendică pământurile și toate vietățile sub a lui puternică lumină și căldură. Simt cum mirosul de aer proaspăt îmi intră pe geam direct în piept, revigorându-mă. Privesc în imensitatea cerului și observ cum în timp soarele îl luminează mai puternic și mai puternic, până când cerul va putea fi cu greu privit din cauza intensității luminii atât de orbitoare.

Aș vrea acum să vă prezint un personaj ce s-a jucat cu timpul și cu care timpul s-a jucat 🙂 . Timpul i-a dat și i-a luat, timpul i-a fost călăuză printre pași. A fost odată un băiat pe nume Hugo Cabret ce locuia într-o gară. De ce locuia într-o gară? Ei bine ați putea întreba. Însă răspunsul nu-l veți primi de la mine, ci-l veți descoperi chiar voi în filmul de mai jos, căci despre asta este filmul. Despre timp. Despre cum acest tânăr singur a căutat în timp să găsească mesajul secret al tatălui său mort și despre cum acest mesaj l-a condus … acasă. Un film în care filmele au puterea să captureze vise. Un film în care timpul este stăpân peste schimbare. Un film despre: mister, descoperiri, speranță, aventură, curaj, destin. Un film despre viață, viața ce te învață o singură lecție ce nu ți-o dorești: ” Finalurile fericite se petrec doar în filme.” Un film despre vise … iar dacă v-ați întrebat vreodată de unde vin visele, priviți în jur … căci în jur sunt făcute!

Dacă v-am convins cu cele de mai sus și mai ales dacă nu v-am convins vă invit să vizionați trailer-ul de mai jos al filmului … iar apoi chiar să îi descoperiți acțiunea filmului, în întregime, pe site-ul cu filmehd ( veți link-ul mai jos) sau descărcându-l în propriul calculator direct de AICI ! Vizionare plăcută și o zi răcoroasă vă doresc!

Link film( filmehd) : http://filmehd.net/hugo-2011-filme-online-gratis.html

Trailer :

sursă youtube ( user trailers )

9 gânduri despre &8222;Despre timp și film&8221;

  1. foarte frumos, chiar m-a impresionat…ai spus un mare adevar acolo prin „finalurile fericite se petrec doar in filme”..in realitate, nu poti, din pacate,decat sa speri, sa incerci sa fii optimist in ciuda loviturilor si esecurilor pe care le ai de infruntat, sa crezi ca poti avea totusi parte de acel „happy ending” mult dorit care ne motiveaza sa mergem mai departe..cel mai rau e atunci cand incepem sa simtim presiunea timpului care ne apasa si ne grabim sa facem toate acele lucruri la care pana deunazi am indraznit doar sa visam si constatam ca lucrurile nu sunt chiar asa de simple si ca viata nu ne da atunci cand vrem noi, ci cand considera ea…si uneori ne resemnam, alteori ne razvratim si oricum ai da-o tot nu iese bine…dar ce zic eu aici, m-am luat cu vorba, de-abia astept sa vad filmul 😉

  2. Imi place la nebunie postul asta si ma regasesc in el.
    „timpul ne răpește momentele și persoanele dragi” sunt de acord cu tine in totalitate ! Timpul defapt e parte din noi, insa in momentele noastre de glorie, noi nu recunoastem asta. E absurd ca cineva sau ceva sa depinda de timp, insa el e singurul care poate schimba ceva. E pretios in felul lui. Daca ai timp, le faci pe toate.

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s