Târgu-Jiu

Prezentare

 

  Localizare geografică:  

  • se află în județul Gorj, în centrul acestuia, regiunea Oltenia, fiind reședința județului Gorj și cel mai mare oraș din acest județ. Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată.
  • Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.
  • Coordonate:   45°02′02″N 23°16′29″E

Cadrul natural:

  • Ape:
    • Municipiul Târgu-Jiu este străbătut de la N la S de râul Jiu ce izvorăște din munții Carpați prin    două brațe – Jiul de Est și Jiul de Vest ce se unesc la Bărbătenii de Jos în apropiere de Livezeni.
    • Prin partea de est Târgu-Jiul este străbătut de pârâul Amaradia, pârâu ce este un afluent al Jiului. Amaradia izvorăște de asemenea din munții Carpați, adunând apele de pe versanții muntelui și dealurilor.
    • Clima:
      • Este temperat continentală . Iernile nu sunt prea friguroase și nici verile nu sunt prea fierbinți. De obicei primăverile sunt cu mult soare și toamnele târzii. Masivul din nord al Carpaţilor, constituie un adevărat zid protector care apără oraşul de vânturile puternice dinspre nord şi totodată îl fereşte de efectele dezastruoase ale cutremurelor de pământ. La rândul lor, dealurile din est şi vest contribuie la atenuarea forţei ce o dezvoltă circulaţia maselor de aer. Vânturile care în mod obişnuit bat pe teritoriul oraşului, sunt cele care au direcţia nord-vest şi sud-vest. Deşi nu sunt prea puternice, pe timpul verii ca urmare a diferenţelor de presiune, iau uneori naştere turbulenţe ale curenţilor de aer însoţite de averse de grindină şi descărcări electrice.
      • Variaţiile de temperatură nu sunt prea mari între vară şi iarnă, temperatura medie a lunii ianuarie fiind de – 2,5°, a lunii iulie de +21,6°, media anuală de +10,2°, amplitudinea 24,1°. Trecerea de la primăvară la vară nu se face brusc: în mai temperatura este de +10,8°, în iunie de +19,4°, în noiembrie de +4,9°, în decembrie de -0,1°.Zile cu temperatură peste 0°C sunt cam 300 pe an, datorită topoclimatului de presiune de pe valea Jiului.In anul 1993 temperatatura minimă absolută a fost de -21,7° iar maxima absolută de 37,4°C.
      • Cât priveşte precipitaţiile, media anuală la Târgu-Jiu este de 735 mm, maximele observate calculate în perioada 1896-1955, nu depăşesc 88,4 mm 18 în iunie şi 69,6 mm în octombrie .
    • Relieful:
      • Târgu-Jiul este poziționat într-o zonă de depresiune, o zonă a Subcarpaților Getici, la poalele munților Carpați, fiind una dintre cele mai întinse depresiuni intracolinare.
    • Vegetația:
      • Vegetația naturală este cea de luncă cu specii de copaci: salcie, plop alb, plop negru, arin și specii de ierburi: coada vulpii, paiusul, hameiul . Dintre arbuști, mai frecvent apar murul și porumbarul care fac tranziția spre pădurile de stejar din împrejurimi. Pădurile importante pentru agrement se află în est la cca 3 km de centrul orașului și în sud la 2,5 – 3 km.
    • Solul:
      • Solul este aluvionar, de slabă rezistența, neprielnic unor construcții de mari proporții, dar cu fertilitate ridicată.
    • Resurse naturale:
      • În jurul municipiului, resursele naturale pot fi idetificate la nivelul terenurilor agricole si forestiere precum și al resurselor minerale de suprafață și de adâncime. Apa și viața sălbatică reprezintă de asemenea importante valori ale cadrului natural. Resursele minerale de suprafață și de adâncime sunt diverse și răspândite practic pe tot cuprinsul județului. În afara unor resurse minerale aflate în cantități deosebit de mari, precum lignitul exploatabil la suprafață, în jurul Târgu-Jiului mai găsim importante resurse de petrol și gaze naturale dar și resurse minerale mai rar întâlnite.
      • Industria prelucrătoare este reprezentată de: producerea energiei electrice(barajele de pe Jiu), industria alimentară și a băuturilor, industria prelucrătoare a cauciucului și a produselor din plastic, prelucrarea lemnului și producerea de mobilă, industria producătoare de confecții și îmbrăcăminte, industria tutunului, industria materialelor de construcții, sticlă, ceramică și ornamentală.

Populația:

  • Conform datelor recensământului din 2002, populaţia municipiului era de 96.641 locuitori, dintre care 96,79% români (93.546 persoane), 3,01% romi (ţigani; 2.916 persoane) şi 0,20% alte naţionalităţi.
  • Din punct de vedere religios, populaţia este majoritar ortodoxă (98,31% sau 95.008 credincioşi).
  • La 1 iulie 2009 în județul Gorj s-a stabilit că populația mediului urban este de 178324 în total dintre care 86601 fiind bărbați iar 91723 femei.
  • Tot la 1 iulie 2009 în județul Gorj s-a stabilit că populația structurată pe categorii de vârste este de 58292 (0-14 ani), 249647 (15-59 ani), 69779(peste 60 ani).Dintre acestea un sfert ori chiar mai mult concentrându-se în orașul Târgu-Jiu.

Date istorice:

  • Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la N la S și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase ce constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.
  • Se intersectau aici importante artere de circulaţie care făceau legatura între Dunare, Transilvania şi Banat. În preajma sa staţionau unităţi militare romane, încartiruite în aşezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ştefulescu susţine într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o staţiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu – Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a oraşului un mozaic, tiglă şi cărămizi romane, precum şi ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbeşti-Jiu.
  • Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de „Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar şi menţiuni ce indică o cristalizare a vieţii orăşeneşti. Oraşul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orăşeneşti un jude şi mai mulţi pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria oraşului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietăţii Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-şi cumpere noi suprafeţe de pământuri.
  • În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplineşte funcţia de reşedinţă a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restrişte, pe unii domnitori ai ţării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 oraşul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab şi cele ale lui Leon Vodă Tomşa. În anul 1716, la Târgu Jiu şi Bengeşti au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu şi Ştirbei, partizani ai turcilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor, oraşul este supus jafurilor unor bande turceşti, pasvangii la 1800, cârjalii şi adalăii la 1814-1815.
  • În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucureşti, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găseşte elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susţine câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeşului. În anul revoluţionar 1848, locuitorii oraşului, în prezenţa reprezentanţilor guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. „Aici – spune un document contemporan – bătrânii, femeile, cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmaşă, apărandu-şi cu vitejie căminurile”.
  • Din rândul populaţiei gorjene s-a ridicat şi tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al oraşului, care şi-a dat viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc în timpul luptelor de la Mărăşeşti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum şi a celorlalţi eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuşi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
  • În perioada celui de Al doilea Război Mondial, ca urmare a ordinului generalului Ion Antonescu, din 12 februarie 1941, s-a construit la Târgu Jiu un lagăr de concentrare în care au fost închişi mii de evrei cu vărste între 18 şi 60 de ani. Lagărul a funcţionat până la 23 august 1944.

Funcția orașului:

  • municipiul Târgu-Jiu are funcție administrativă fiind reședință a județului Gorj;
  • are de asemenea funcție comercială.

Forma de concentrare urbană: municipiul Târgu-Jiu este o aglomerație urbană, la orașul propriu-zis adăugându-se în timp localitățile din jurul acestuia cu care întreține relații intense de natură economică și de aprovizionare cu forță de muncă, localități precum: Bălești Drăguțești, Drăgoieni,Vădeni,Turcinești,Bârsești.

Zonele funcționale ale orașului și amplasarea acestora pe teritoriul orașului:

  • Municipiul Târgu-Jiu este dispus în bandă, zona industrială înconjurând zona rezidențială
    • Zonele industriale:
      • Nord: Cauciuc, Artego, Târgul de mașini;
      • Vest: Fabfrica de var, Lafarge;
      • Sud: Avicola,  depozit de fier vechi;
      • Est: Confecția.
  • Dezavantaj: zona rezidențială nu se poate extinde, poluarea anumitor părți ale orașului în funcție de direcția de bătaie a vântului.
  • Avantaje: extinderea zonei industriale lejer, se ajunge mai ușor la locul de muncă.
  • Zona spațiilor verzi: Parcul Central, Parcul Tudor Vladimirescu, Parcul Lido, Parcul din Debarcader, Insulița, zonele din extravilanul Târgu-Jiului( Dealul Târgului, Pădurea de la Drăgoieni, zona lacurilor spre Sadu)
  • Zona social-culturală: Teatrul Elvira Godeanu, Casa de Cultură, Muzeul, Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu”, Colegiul Național ”Spiru Haret”, Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”, Școala Populară de Arte, Cinema Victoria ( în zona centrală).
  • Zona comercială: Piața Mare, Piața Mică, Parâng, Romarta, Strada Victoriei( zona centrală), Lidl ( în nord), Kaufland, Interex, complex engros( în sud)
  • Zona de recreere și agrement: Teatrul Elvira Godeanu, Casa de cultură, Stadionul Municipal Târgu Jiu, parcuri, Insuliță, complexul de înot Dole Vita( vara și iarna patinoar).
  • Zone rezidențiale: Meteor, 9 mai, Vădeni, Centru, Debarcader, 8 Mai, Coloană, Primăverii.
  • Municipiul Târgu Jiu s-a dezvoltat de-a lungul unui plan liniar , fiind un oraș stradă situat de-alungul unui râu(râul Jiu). Mai nou, datorită adăugării localităților din extravilan în intravilanul orașului, Târgu-Jiul a căpătat o formă rectangulară mai neuniformă ( având numeroase străzi ce se întretaie în unghiuri drepte).
  • Obiective turistice:
    • Complexul Brâncuși dispus de la V la E( Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului). Se spune că dacă parcurgi acest traseu în această ordine te încarci cu o anumită energie pozitivă.
    • Muzeul Județean Gorj – ”Alexandru Ștefulescu”, plăcut arhitectural, este printre primele muzee din țară și datează de la sfârșitul secolului XIX.
    • Centrul Târgu-Jiului, amenajat recent, în capătul acestuia aflăndu-se Catedrala Sf. Voievozi,  Prefectura, Primăria și monumentul ”Ecaterina Teodoroiu”.
    • Teatrul Elvira Godeanu, teatru înființat în 1993 în memoria actriței Elvira Godeanu decedată în 1991.
    • Casa memorială ”Ecaterina Teodoroiu” într-o clădire monument de arhitectură populară, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, sunt expuse mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea, obiecte personale, fotografii,cărti aparținând Ecaterinei Teodoroiu.
    • Muzeul de artă din Parcul Central al Târgu-Jiului, muzeu ce a servit drept casă de vacanță si de serviciu pentru Nicolae Ceaușescu. Muzeu cu o arhitectură impresionantă și picturi de o valoare inestimabilă.
    • Statuia lui Tudor Vladimirescu din zona centrală a orașului, important monument istoric.

sursă youtube ( user bolbosiabs )

Bibliografie:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj

http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=409

http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=471

16 gânduri despre &8222;Târgu-Jiu&8221;

  1. Scuze pentru neintelegere.Am facut putin research pentru ca eram sigur ca raul Amaradia e langa Craiova.De fapt ,raul Amaradia Stancoasa se afla langa Targu Jiu iar raul Amaradia se afla langa Craiova

    • Serios? Multumesc, Tudor!
      Mie , sincer, acest proiect îmi pare plin de banalitate, parcă fără acel lucru ce-ți captivează atenția! Însă dacă tu găsești o armonie a cuvintelor și prezentarea faină… pot doar să mă bucur ! Seară faină și mulțumesc de timpul acordat acestui lung post(mulți se plictisesc citindu-l)!

Spune-mi părerea ta!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s