Cele zece mii de dorințe ale împăratului de José Frèches – vALLuntar II

Am terminat și această carte primită în campania vALLuntar a Editurii ALL organizată cu sprijinul celor de la ROMSILVA, ce pentru fiecare 15 comentarii plantează câte un copăcel pentru o Românie mai verde. Și voi vreți o Românie mai VERDE nu?  Atunci voi ăștia ce citiți această postare, COMENTAȚI pentru a avea o ROMÂNIE MAI VERDE.

Revenind la cartea ”Cele zece mii de dorințe ale împăratului”, trebuie să vă spun că am citit-o cu greu, foarte greu. Dacă la început m-a atras și eram foarte entuziasmată să mai aflu câte ceva din istoria Chinei, când am început să o citesc mi-am dat seama că nu era tocmai ce îmi doream. Nu era scrisă în genul meu. Tocmai de aceea nu știu să vă spun dacă mi-a plăcut sau nu.

DSCF5349

Autorul ne introduce printr-un limbaj vulgar și o desfășurare a acțiunii plină de scene dure într-un spațiu aproape macabru, chinuitor. Ne face cunoștință cu o lume interioară a Chinei absolut dezastruoasă. O lume în care nimic altceva în afară de stăpânirea puterii depline nu conta.

Cartea se zbate între două mari idei: cea taoistă și cea confucianistă. Idei radicale între care nu exista nici o șansă de a se împleti una cu alta. Dominând acum ideile confucianiste, China se transformă într-una aspră, în care sentimentele nu contau, sufletul le era mort, bazându-se pe faptul că doar trupul trebuie hrănit.

Drept Înainte Mergătorul, unul din personajele operei noastre istorice, fiind dintr-o familie din cadrul curții imperiale, are dreptul la o educație aleasă, tatăl său punându-și toate speranțele în el și puterile sale. Astfel el este îndrumat de către doi profesori: unul taoist și unul confucianist, fiecare învățându-l cu totul și cu totul altceva. Prins între două idei atât de diferite, în momente de cumpănă, pus în fața unor situații profunde, personajul nostru nu știe să-și răspunde propriilor întrebări și nici să-și aleagă care să-i fie pașii spre viitor. Este descumpănit și înconjurat de o lume pe care nu o mai înțelege și care nu știe cum a ajuns așa.

Transformat din adolescent în bărbat la doar 17 ani, cu un an mai devreme față de obiceiul chinezilor, Drept Înainte Mergătorul este dominat în continuare de adolescentul viu din adâncul său și încercat de sentimente nobile. Sentimente ce nu erau îngăduite simțirii și studierii bărbatului, acesta trebuind să fie crud, aspru, nemilos față de cei din jur, inclusiv de femeia ce-i era alături.

Printr-un limbaj cât se poate de vulgar, autorul ne introduce în subtilitățile istoriei, printre secrete murdare ce probabil nu ar fi trebuit niciodată să fie aflate de către urmași, familiarizându-ne cu lumea Chinei din anul 1660. O lume de asemenea vulgară, în care prostituția era la ea acasă… era peste tot. Nedreptățile erau cele ce dictau în împrejurimi, iar fiecare picătură de sânge vărsată însemna putere.

Autorul, introducându-și cititorul într-o lume a Chinei plină de mizerii, îi demonstrează acestuia că au existat perioade mai grele pentru omul de rând cât și pentru cel bogat decât cele de care ne plângem noi astăzi. Și atunci, ca și acum prostituția o întâlneai peste tot, aproape la fiecare colț de stradă. Și atunci ca și acum sărăcia oamenilor de rând era cruntă, însă mai ales viața plină de bunătăți ale bogătașilor era lipsită de esența vieții, era lipsită de fericire, aceștia preferând să-și hrănească doar trupul cu o plăcere bolnavă și nimic mai mult.

Pe lângă a fi o carte istorică, este de asemenea o carte psihologică ce studiază dramele interioare ale personajelor sale, drame ce nu sunt vizibile, ele sunt adânc ascunse de către fiecare personaj în parte, astfel încât nici măcar personajul în cauză nu-și dă seama de suferința interioară cel macină, fiind bolnav doar după putere și plăcerile trupești. Însă studiul psihologic nu se abate doar asupra acestui fapt, ele se abate și asupra zbuciumului interior al Drept Înainte Mergătorului ce nu dorea să-și piardă iubirea interioară și sentimentele nobile ce-l încercau în afara ideilor îndrumătorilor săi confucianiști.

Nu știu acum dacă să vă recomand sau nu cartea. Asupra mea a avut un impact devastator. M-a făcut într-un fel să-mi schimb părerea asupra lumii în care trăiesc dar și asupra lumii care a fost. M-a făcut într-un fel să-mi doresc să privesc cu alți ochi ceea ce mă înconjoară și să-mi formez sub o altă formă criticile.

Cam atât cu recenzia mea. Acum aștept comentariile voastre :). Nu uitați că fiecare comentariu contează. Fiecare comentariu poate fi un pas spre plantarea unui copăcel, un pas ca acesta să prindă rădăcini și să ajute la formarea unui Românii mai VERDE, mai CURATĂ!

Am primit cărțile de la vALLuntar!!!”

Ieeeeeeeeeei. ÎN SFÂRȘIT! Azi, după multe zile de așteptare, mi-au venit cele două cărți pe care mi le-am ales în ”Campania vALLuntar Ediția 2”. Cum, nu știți despre ce este vALLuntar? Păi pe scurt, ei îți trimit cărțile, tu le citești, le face recenzia la fiecare, iar apoi aștepți comentariile. Cu cât strângi mai multe comentarii cu atât ai șansa să plantezi mai mulți copăcei. 15 comentarii, reprezintă un copăcel. Este o campanie tare drăguță și interesantă în care îți stimulează dorința de a citi și propria dorință de a reîmpăduri cât de cât România. De ce  aduc vorba despre reîmpădurire? Păi și asta e foarte simplu, după cum am zis 15 comentarii reprezintă un copăcel, așadar cu sprijinul celor de la Romsilva, acel copăcel va ajuta la reîmpădurirea României.

vALLuntar 2013.cdr

Cum am intrat în această campanie minunată, nici nu-mi mai amintesc bine. Țin, vag, minte că cineva mi-a trimis un link ce mă conducea fain frumos spre regulamentul acestei campanii. Din păcate, acum nu se mai poate înscrie nimeni, și poate trebuia să fac un articol despre această campanie înainte de a trece termenul limită de înscriere.. dar na, nu a fost să fie. Poate la anul. Revenind la regulament: l-am citit, mi s-a părut interesant să primesc cărți și să ajut la plantarea copăceilor prin citirea lor, așa că imediat i-am trimis un mail Loredanei cum  că vreau să mă înscriu și ce cărți mi-aș dori să citesc. Prima dată, am fost sincer dezamăgită. Cartea pe care o doream nu era în stoc :(, așa că a trebuit să îmi aleg alte două cărți, iar după lungi căutări și recăutări și rerecăutări am ales următoarele două cărți: ”Fata de Hârtie de Guillaume Musso” (la care am primit și un semn de carte) și ”Cele zece mii de dorințe ale împăratului de José Frèches”.

Acum, nu-mi mai rămâne decât să citesc cărțile și să postez cât de curând recenziile. Până atunci vă las în compania unei melodii și a pozei cu cele două cărți.

DSCF5135

 

***Dacă ți-a plăcut articolul și întregul blog, dă-i un like pe facebook  AICI, să fii mereu la curent și să mai afle și alții de el. Mulțam fain!***

Have fun,

Pishky!

sursă youtube (user LuciaMariaOfficial )