„Calea Eroilor” în patrimoniul mondial UNESCO

Aveam de gând să scriu multe cuvinte în cadrul acestui articol. Între timp însă, m-am răzgândit. Mi-am dat seama că nu ar citi nimeni, un articol cultural, atât de lung. Așa că astăzi doar am să vă povestesc despre ce este vorba, iar în zilele ce vor urma, voi împărți articolul ce aveam de gând să-l scriu azi, în mai multe articole. Merită. Chiar merită să citiți, pentru propria voastră cultură și pentru propriile voastre cunoștințe ce vor fi cu siguranță îmbogățite.

Deși m-am născut în Târgu-Jiu, iar de aproape 20 de ani îi fac umbră pământului din zonă, multe dintre datele culturale ce erau scrise pe fiecare roll-up în parte, nu le știam. Dar mă bucur că le-am aflat. Multe dintre ele sunt chiar interesante și care merită știute atât de către noi, locuitorii orașului, cât și de restul românilor și chiar și a străinilor.

Pe data de 16-17 august 2014, „Calea Eroilor” și Centrul Vechi al orașului Târgu-Jiu au fost pline cu tot felul de informații, scrie pe roll-up-uri, informații despre Brâncuși, axa lui Brâncuși („Masa Tăcerii”, „Aleea Scaunelor”, „Poarta Sărutului” și „Coloana Infinitului), cum a fost construită această axă, care a fost motivul construirii ei,. cât și cine a fost inițiatoarea acestei frumuseți, dar și informații despre trasarea în linie dreaptă, pe direcția V-E, a străzii „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu.

Toate acestea, au fost făcute în cadrul proiectului „2015 – Calea Eroilor în patrimoniul mondial UNESCO”, căci, sincer, merită ca această axă, axa lui Brâncuși să se afle acolo. Așadar, vizitatorii orașului, cât și locuitorii acestuia, s-au putut bucura în aceste două zile de o multitudine de informații, cât și poze cu acte vechi, aparținând lui Brâncuși (certificat de naștere, de căsătorie, acte de proprietate etc.). Per total, acțiunea mi s-a părut una tare interesantă, iar oamenii păreau încântați de ea, cât și de informațiile pe care le aflau despre Brâncuși, construirea axei și greutățile întâmpinate pe perioada construirii ei.

Mai joi, am să vă las poze cu acele roll-up-uri, ca dovadă a existenței lor și a proiectului, iar în postările ce vor urma (nu știu cât vor dura aceste postări), voi scrie și informațiile de pe roll-up-uri. Desigur, nu toate în același timp, ci voi cumula câteva roll-up-uri cu informațiile lor, în fiecare articol în parte. Sper să vi se pară și vouă interesante informațiile și să doriți să aflați mai multe lucruri, asta pentru că nu ați putut să fiți prezenți în Târgu-Jiu, în aceste două zile.

 

Logică și estetică cum numai la Târgu-Jiu găsești!

În fiecare dimineață după ce trec podul Jiului trec pe lângă parc. Trec mai mult adormită decât trează după ce mă pierd în căldura razelor de soare deasupra Jiului și îmi scald privirile în apele lui mai mult tulburi decât limpezi ori în imensitatea cerului.  Cu căștile în urechi, încântată de fel și fel de melodii, mă las ghidată cu pași repezi spre școală.

De obicei observ și cele mai mici detalii și mereu sunt întrebată: ”Tu chiar observi toate detaliile?”. Nu, nu observ chiar totul. Sunt mii de lucruri care îmi scapă fie atunci pe moment fie nu o să îmi dau seama de ele niciodată dacă nu-mi spune și mie cineva. Nu ai cum să observi totul. Însă în mare parte m-am obișnuit să observ detaliile. Să analizez cam tot ce-mi pică în fața ochilor și a gândurilor și asta atunci pe moment în câteva secunde (de cele mai multe ori). Sunt bineînțeles și detalii pe care le observ dar nu le pot înțelege și despica pe moment, rămânând să fie mai amplu analizate într-un viitor apropiat.

Revenind la mersul meu spre școală și trecutul pe lângă parc, am observat de ceva timp niște chestii ciudate. Mai întâi niște tipi se chinuiau să mascheze crăpăturile gardului de beton ”reparându-le”, ca ziua următoare să fie și mai mari și mai tari. Ce să zic.. IEEEEI. Apoi am observat un ochi de gard diferit(nr 2) față de toate celelalte (câteva zeci la număr) ce împrejmuiesc parcul. Ieri însă, în timp ce mergeam mai aeriană decât în oricare altă zi observ pe lângă cele 2 modele de gard un al treilea și mai tare și mai ”mișto” și mai țipător. Trecusem însă de el, așa că am dat în marșarier cu pași înceți să nu-mi tulbur și mai tare privirea. Contrastul dintre simplitatea primului model ce-l știu de când m-am născut cu al doilea și într-un final cu al treilea mi-a adus un zâmbet tare larg pe față, ca un fel de apreciere ironică pentru prostia celor ce au luat o astfel de decizie ca un singur gard să aibă 3 modele.

Ca să nu ziceți aici că aberez am să vă las și poze. 3 la număr, câte una pentru fiecare model că de.. toate 3 într-una singură mi-e că vă orbesc cu frumusețea lor.

1. Gardul de când lumea și Pământul

CAM00431[1]

2. Varianta a 2-a simplă (vecină cu prima)

CAM00432[1]

3. A 3-a variantă și cea mai tare! (vecină cu a 2-a)

CAM00433[1]

Încă nu mă prind care este ideea de a fi unul după altul. Care e logica.. că nici măcar estetic NU-I!!! De asemenea încă stau și mă întreb de la ce vin G-urile alea din cercul din mijloc. Să vină de la PARC? Neah.. nu se potrivește. Să vină de la Constantin Brâncuși(așa se numește parcul central din oraș)? Hmm.. nici aici nu găsesc vreo potriveală! Să vină de la Târgu-Jiu? Pfff… asta e!! EVRIKA! Clar de la Târgu-Jiu vine… e vorba de G-ul din TârGu. Da.. da.. da… daa… cum de nu mi-am dat oare seama mai devreme?

Cred că dacă îmi place sau nu… deja v-ați prins. Sunt curioasă ce părere aveți voi. Vouă vă place?

***Dacă ți-a plăcut articolul și întregul blog, dă-i un like pe facebook  AICI, să fii mereu la curent și să mai afle și alții de el. Mulțam fain!***

Have fun,

Pishky!

sursă youtube (user kraudio )

Joi.14.Februarie.Valentines Day!

Da! Oficial e trecut de 00:00, e joi, e 14 februarie și e Valentines Day.. iar dacă peste tot se vorbește despre asta.. eu de ce să nu o fac? Adică eu de ce să nu enervez lumea cu acest subiect, dacă alții o fac? Da, corect.. n-am nici un motiv să nu o fac.. doar că fiți fericiți că de la mine veți primi ceva mai ciudat :D.

images (2)

Pentru mulți e doar joi, 14 februarie și atât, pentru alții e ziua de 24 de ore în care vaaaaaaaaaaaaaaaaiiii îi poți spune ”Te iubesc!”, ca și când în orice altă zi nu i-ai putea spune, ori nu i-ai putea face acolo un cadou simbolic. Facepalm. Iar pentru comercianți e una dintre cele mai importante zile ale anului, pentru că pot să fraierească tooooți FRAIERII!!! Da. Azi e ziua aia în care se înghesuie ca vacile/oile/boii să cumpere tot felul de mărunțișuri la supra-preț că de, e o zi măreață cum nu se mai găsește o alta în tot Universul. Azi e ziua aia specială în care majoritatea sunt în extaz pentru că ”vaaai ce dulce e, mi-a spus te iubesc.. ododododo”. Bitch please. Facepalm again. Cu ce măsa diferă un ”Te iubesc” de Valentines față de unul de 1 aprilie? Dacă e sincer, cu nimic… dacă nu, da, corect, ambele sunt spuse la vrăjeală. So.. where is the difference? RIGHT, NOWHERE!!!! Tot azi, e ziua aia în care ea se întreabă ”Vaaaai, oare o să primesc trandafiri roșii? Sau poate albi? Oare o să îmi ia niște bijuterii amărâte acolo?”, iar el se întreabă ”Frate…mi-o lua iphone-ul ăla negru pe care îl tot aduc în discuții și-i tot spun că taaaare mult mi-ar plăcea să-l primesc cadou 😕 ?” (da, da, da, Iphone… că by the way, unii chiar își doresc să primească asta de Valentines.. doar că eu zic că mai bine să-și pună ei pofta undeva într-un cui suuuus, sus de tot!). Azi, e ziua aia plină de inimioare mari, mari, foarte mari dar și de multe lacrimi din partea ălora ce se despart doar ca să nu dea un cadou sau mai știu eu ce alte frustrări mai au :)! Și da, e adevărat… eu personal cunosc destui care s-au despărțit doar ca să nu dea cadou :)…. ahahahahaha mi se pare taaare interesant și amuzant 😀 ( yeaah.. i-m mean AGAIN!). Azi e ziua aia în care majoritatea se iubesc între ei doar de dragul zilei de azi și nimic mai mult, azi e ziua în care se spun cele mai mari minciuni, sau cel puțin una din zilele în care se spun cele mai mari minciuni. Și da, vorbesc de MAJORITATE, pentru că MAJORITATEA, dragilor, NU reprezintă TOTALUL! Există, într-adevăr, oameni sinceri ce-și împărtășesc sentimentele în această zi și nu numai, doar că pentru ei, ziua de azi, e pur și simplu o zi în plus în care pot să fie fericiți.. iar aceștia chiar merită felicitați.

Eu, după cum bine v-ați prins deja, nu cred în ziua de azi. Eu cred în toate zilele în care poți să fii fericit alături de celălalt. Nu o zi îți face ție întreaga fericire, ci este pur și simplu o zi în plus adunată la fericire, cu fericire. Bleah.. ce-am zis nici eu nu știu, dar credeți-mă pe cuvânt că AȘA E! Însă eu sunt doar un specimen ciudat, cu tot felul de concepții și de păreri, asta însemnând că dacă aia de mai sus îmi e părerea, nu-i obligatoriu să fie și a altora, așa că am pentru voi un cadou puțintel mai jos.

Îmi pare rău că n-am avut, timp să vă pregătesc cadoul acum, în sezon de iarnă, cu aer și aspect de februarie, dar vă asigur eu că în afară de pomii desfrunziți nu-i mare diferență între cum arată vara (că de atunci e) și cum arată iarna. E la fel de frumoasă în fiecare secundă, indiferent de anotimp sau de starea vremii.

DSCF3626

Iar acum, ca să nu ziceți că sunt o insensibilă și bla, bla, bla, bla… am să vă las mai jos și o melodie, specifică zilei de azi… că parcă nu se poate fără, nu?

Și hai… să zic și ”Happy Valetines Day”, pentru cine se simte fericit că i se zice asta :)!

***Dacă ți-a plăcut articolul și întregul blog, dă-i un like pe facebook  AICI, să fii mereu la curent și să mai afle și alții de el. Mulțam fain!***

Have fun,

Pishky :) !

sursă youtube (user Kina Grannis )