Mi-am dorit mereu o vacanță specială în Egipt.. și-n lume

Visez. Visez de când eram mică și mă uitam la desenele cu Tutankhamon. Visez de când am pătruns pentru prima dată printre poveștile istoriei antice. M-a fascinat mereu istoria antică mai mult decât toate celelalte perioade istorice la un loc. Va rămâne mereu perioada istorică pe care nu voi înceta niciodată să-mi doresc să o cunosc mai bine și să o cercetez. Îmi va rămâne întipărită în suflet și în minte istoria antică a Egiptului. De ce? Nu aș știi să vă spun. Am fost pur și simplu un copil fascinat. Nu mi-am dat seama niciodată de ce și nici cum s-a întâmplat asta. Știu doar că o iubesc. Atât.

Țin minte că, atunci când ajunsesem prin clasa a V-a și începusem să studiez istoria antică a Egiptului, o puneam pe mama să-mi cumpere tot felul de cărți și de reviste cu CD-uri, pline cu tot felul de documentare despre faraoni, piramide, tradiții etc. Îmi plăcea să le citesc și să le recitesc, în timp ce mă imaginam acolo, printre cuvinte, cum fac de fiecare dată când citesc câte ceva. Vedeam faraonii și slugile lor, îmi imaginam cum se chinuiau egiptenii să care în spate blocuri întregi la construcțiile piramidelor, admiram Nilul și mă învârteam printre ei. Printre Egipteni. Eram și eu acolo. Un copil fascinat de toată munca lor. Cel mai mult însă îmi plăcea să asist la tradițiile lor. Să-i urmăresc cum erau îmbălsămați și pregătiți pentru viața de apoi, cum se rugau și aduceau ofrande zeilor și mai ales cum se puneau la cale construcțiile piramidelor în funcție de poziția soarelui, a lunii și cum măsurau cu o precizie aproape exactă poziționarea acestora.

Cred că nu exagerez deloc dacă vă spun că am o bibliotecă întreagă cu astfel de cărți și de reviste. Aș vrea însă, ca într-o zi, cât de curând, să am parte de o vacanță specială pe meleagurile deșertice ale Egiptului. Și poate voi apela la cei de la CND Turism pentru asta. Am văzut că au oferte tare faine. M-ar bucura să simt deșertul sub picioare și să am piramidele în fața ochilor. Să le ating și să le vizitez. Să pătrund în lumea faraonilor de demult. Să le cunosc tradițiile pe viu, cultura. Să cunosc oamenii și poveștile din spatele lor, căci egiptenii au povești excepționale despre mituri, tradiții și credințe. Mi-aș dori să fac asta nu doar printre cuvintele și imaginile din cărți și din reviste. Mi-aș dori să fac asta pe bune. Să fiu acolo. Să respir aerul, căci aerul acela este încărcat și măcinat de istorie, dar și să mă bucur de tot ceea ce mă înconjoară. Ăsta-i visul meu.

vacanta speciala

Poate vă întrebați dacă nu cumva îmi doresc și vreo vacanță exotică, poate în Dubai, sau poate printr-un alt colț exotic al globului. Desigur că-mi doresc. Îmi doresc să străbat întreaga lume. Să mă bucur de ea. Să o cunosc cu toate cele bune și toate cele rele ale ei. Iar dorința asta de a străbate Pământul dintr-o parte în alta, sunt sigură că va ajuta la evoluția mea, căci fiecare călătorie are menirea de a ne schimba câte puțin. Își lasă amprenta asupra noastră. Învățăm de la oamenii din jurul nostru. Preluăm învățături benefice evoluție noastre prin prisma culturii lor. Și ne dezvoltăm imaginația și creativitatea cu ajutorul tuturor lucrurilor și evenimentelor care ne înconjoară în fiecare loc în parte. Cred că o călătorie prin toate colțurile lumii ne-ar ajuta să ne dezvoltăm ca oameni, iar eu asta îmi doresc cel mai mult: să mă dezvolt și să le împărtășesc și altora din ceea ce am experimentat de-a lungul unei călătorii.

Mi-aș dori să încep cu Egiptul. Să pornesc spre Egipt, să umblu desculță prin deșert, să mă împrietenesc cu cămilele, să cunosc pe viu timpurile de demult apuse ale poporului egiptean, să mă bucur de susurul Nilului, să admir măreţia piramidelor şi, nu în ultimul rând, să cunosc oamenii și obiceiurile lor.

Apoi m-aș duce-n jos și-aș vizita toată Africa. Aș traversa Atlanticul în America de Sud, aș străbate-o-n lung și-n lat, iar apoi aș urca în Nord, asta așa, ca să fiu sigură că mă îndrăgostesc de Statele Unite ale Americii și mă voi reîntoarce acolo într-o vacanță de vară, cu Work and Travel.

Până atunci să revenim la sejurul meu de vis, căci după ce aș vizita America de Nord, aș străbate Pacificul până în Japonia, apoi aș coborî către Australia și m-aș îndrepta către China, către continentul asiatic. Ahh, cât de mult îmi doresc să ajung la Munții Curcubeu. Mi se par o adevărată minune și frumusețe a Pământului și, cred că pentru acei munți extratereștrii chiar ne-ar vizita cu plăcere și n-ar mai fi chiar atât de speriați de noi.

M-aș duce apoi în Rusia, căci din istorisirile bunicii mele, care în tinerețe a vizitat Rusia în lung și-n lat. E o țară minunată, de-o cultură și o istorie care atârnă greu pe umerii acestei planete. Aș vizita palatele și muzeele lor de artă. Sunt fabuloase. Grandioase. Și, într-un final, aș păși iar pe pământ european. Aș vizita întreaga Europă. Cel mai mult mi-ar plăcea să văd Aurorele Boreale. Cred că ăsta ar fi al doilea lucru pentru care ne-ar vizita extratereștrii și ar povestii și celorlalți locuitori ai Universului despre noi. Probabil am deveni o comunitate mare și frumoasă. Întotdeauna mi-am dorit să am o prietenie cu un extraterestru. Și da. Poate că am luat-o nițel pe arătură, dar după o atât de lungă călătorie cred că mi se permite, nu?

Cred că e timpul să mă întorc și-acasă. Să mă odihnesc și să meditez la călătoria mea în jurul Pământului, deocamdată doar în imaginația mea. Cândva însă.. cândva pașii mei imaginari prin colțurile lumii vor deveni reali. Sunt sigură de asta.

Iar dacă eu ți-am spus ție, dragul meu cititor, unde-aș vrea să călătoresc, sunt curioasă unde ai vrea și tu să călătorești?

Hai-hui pe munte

Mi-a pierit cheful de scris. Cuvintele astea, toate, m-au epuizat. Mă simt fără strop de viață în mine. Nu știu unde s-a scurs. Cu siguranță nu în ograda mea. Aș vrea să plec. Pe-un vârf de munte. Acolo, în locul în care-mi e cel mai bine. De-ar fi vară, m-ar bucura firele de iarbă. Iarnă, aproape fiind…. m-ar bucura fulgii de zăpadă. Răcoarea muntelui de iarnă.

straja4

Dacă ar ninge chiar acum, m-aș duce la schi în Straja. Dar nu ninge. Încă. Ce bine mi-ar prinde un sejur la Straja. Printre piscuri și brazi. Dacă aș fi făcut vreun sport de performanță, cu siguranță mergeam în cantonament la Straja. Din păcate, nu fac. Ah, ce frumos ar fi la munte. O singură privire în zare, îți șterge toate simțirile de rău din interiorul sufletului tău.

N-am inspirație. S-a dus pe apele tulburi ale Jiului, până a ajuns în Dunăre. Iar Dunărea mi-a izbit inspirația de malurile ei, până a ajuns în Deltă. Iar de acolo, de acolo nu se mai știe nimic de ea, de inspirație. A dispărut. Poate s-o fi evaporat printre moleculele de apă. Sau poate or fi mâncat-o peștii.

Gata cu toată creativitatea (de parcă aș fi fost cândva creativă). Am lăsat-o la poarta raiului, că de.. poate s-or ierta ceva păcate pe baza ei. Astăzi n-am să mai fac nicio poveste, căci nu-i văd rostul. Am să fiu pur și simplu directă, urmând întocmai cerința.

La proba asta, cei de la Vila Alpin Straja, vor o călătorie virtuală prin casa lor. Adică pe site. Să le spunem cam ce ne-ar interesa și pe unde am zăbovi mai mult pe site. Ce ne place și ce nu ne place la ei. Așa că… asta am să fac.

Le-am vizitat casa virtuală încă de la prima probă. Iar acum am făcut-o din nou. Au o temă odihnitoare. De obicei, când intru pe un astfel de site, îmi place să zăbovesc prin galerie ori prin turul virtual al locului respectiv. Consider că e important să mă atragă locul din poze. Să mă simt relaxată doar privind pozele. Asta m-ar convinge pe mine să le calc pragul. De asemenea, îmi place să pierd timpul citind informații utile despre locul în care mă voi duce. Puțină istorie, puțină geografie, puțină cultură. Caut să știu exact cum să ajung. Degeaba îmi place locul dacă m-aș pierde către el. Cu siguranță nu aș mai călca în veci pe acolo. De la un astfel de loc mi-aș dori să aibă tot ceea ce trebuie (restaurant, bar, centru de închirieri, program de activități, internet și camere frumos aranjate).  Pe lângă toate acestea, consider că ar trebui să existe pe site oferte cât mai variate… pentru buzunarele oricui și pentru atragerea posibililor clienți (deci da, faceți oferte mai variate… gen bonus pentru mai mulți copii, mai multe zile… habar n-am.. ceva care să atragă… sau dacă stau la voi să aibă o zi schiuri gratis… sau doar clăpari gratis… ca să îi faceți să închirieze de la voi… ceva prețuri la jumate pentru închirieri).

Pe site, mi-a plăcut turul virtual, păcat că în secțiunea galerie sunt prea puține poze din camere, restaurant și mai știu eu ce alte poze s-ar putea face. Este, sincer, un bun punct informativ asupra pârtiilor de schi (lungime, altitudine, nume și cum se ajunge la ele) cât și pentru cum se ajunge în Straja. Ăsta-i un atu pentru oricare vilă, pensiune sau cabană. Atrage prin ceea ce spune că pune la dispoziție turiștilor. Totuși, consider că, ar trebui făcută o secțiune separată cu centrul de închirieri și prețul pe echipament(schiuri, schiuri+clăpari, schiuri+bețe, schiuri+bețe+clăpari, placă snowboard, placă snowboard+boots – consider că aș merita ceva bani pentru pontul vândut acum :D). Ceea ce tocmai am spus, chiar atrage turiștii.  M-am tot plimbat prin casa lor virtuală, peste tot pe unde am putut, văzând că au și o pagină de contact, dar și un blog. Nu multe pensiuni au un blog unde să ofere și mai multe informații prin postările lor (da știu, au doar o postare, dar bănuiesc că or să scrie și altele… și bine ar face :D).

Per total, din punctul meu de vedere, site-ul este destul de bine organizat, având micile excepții precizate în rândurile de mai sus. Acum, dacă m-aș simți bine acolo… nu știu. Nu pot știi asta până ce nu experimentez la fața locului. Oricum, un ultim sfat… prietenesc, zic eu: știu că mulți folosesc denumirea de „vilă” și „pensiune” și alte d-astea… dar oameni buni, la munte sunt CABANE, nu vile. Vilele sunt pentru snobi. Cabanele sunt pentru munte. Iar asta nu ține de faptul că oferiți atâtea și atâtea facilități. Și o cabană poate oferi facilitățile voastre. Iar o cabană, la munte, sună mult mai bine decât „vilă”. Bleah. Să respectăm mai mult muntele, dacă tot suntem pe teritoriul lui. Zic și eu, din perspectiva unei iubitoare de munte.

13, Zi perfecta pentru incheierea vacantei.

Neața lume!. Sper că v-ați distrat vacanța aceasta, așa scurtă cum a fost. Eu unul sunt chiar fericit că începe școala(meh…who the fuck am i kidding), nu pot spune că am făcut ceva așa productiv , în cea mai mare parte a timpului fiind prin oraș sau în cel mai rău caz dormind, dar na, cineva trebuie să o facă și pe asta :D. Trebuie să recunosc că vacanța aceasta a fost , sau cel puțin mi s-a părut foarte scurtă, mai scurtă decât relațile lui Taylor Swift , sau timpul dintre înjurăturile adresate așa zișilor ” ţărani, că asta suntem” conform bunului Banciu, dar mă rog am cam deviat de la subiect, ideea e că vacanța-i scurtă, lenea-i mare , școala și mai mare, iar doru de pierdut timpul și hoinărit nonstop este mai mare:)) astea fiind zise––Vine școala și toți va trebui sa supraviețuim cu asta.

sursa youtube (user skalgirl12)