raceală

Săptămâna trecută Spoil era sechestrat de o răceală, iar eu eram tare, tare invidioasă că el stătea fain frumos acasă iar eu trebuia să merg la școală.. adică cine nu ar fi fost, nu? Cine nu își dorește să stea acasă în timp ce alții stau pe un scaun într-o bancă la școală ascultând tot felul de lucruri neinteresante. Nu cred că există cineva pe Pământ să nu-și dorească asta. Și uite că și eu mi-am dorit, ca orice copil.. că de… și după cum spune Alex: ”Ai grijă ce-ți dorești ca universul îți dă :)”, na că în universul ăsta mare o stea mi-a îndeplinit dorința și mi-a dat o răceală zdravănă de mă ține numa la pat și mi-a luat și vocea în așa hal că sunetele ce încerc să le produc sunt cu greu înțelese de către cei din jurul meu, așa că mai bine universu ar face bine să-mi asculte numa dorințele cu consecințe benefice pentru mine, dacă tot ascultă. Așa că, dragilor, aveți grijă ce vă doriți că s-ar putea să primiți și să nu vă convină 🙂

Acum, nu pot să neg faptul că a sta la pat este chiar rău, atâta timp cât ți se aduce mâncarea și ceaiul, lăsând la o parte pumnul de pastile ce trebuie luate la intervale regulate. Să stai în pat, la căldurică, cu laptopul pe picioare și o cană de ceai lângă tine, este chiar ideal, exceptând virușii interni ce nu-mi dau absolut deloc pace. Iar în continuare, am să vă prezint programul liber al zilei de azi, program ce m-a făcut să mă simt oarecum ”mai bine”, dacă pot spune așa… M-am trezit la vreo 11, printre tot felul de pastile pe care trebuia să le iau la 10 și am reușit să-i trimit biletul de călătorie lui Alex, că tot i l-am promis, bilet ce arată ca mai jos.

Un bilet gratuit, așa din partea mea, că tot l-am ofticat atâtea zile cu cât de frumos e muntele fie că e iarnă, primăvară, vară, toamnă. Bine, acum nu vă așteptați că răutatea mea a fost afectată în vreun fel de răceală și stopată puțin, poate chiar a fost activată până peste limite, așa că am continuat să-l oftic și cu ajutorul pozelor cât de frumos e să stai într-o zonă de munte, deși… și el are acolo Dunărea la doi pași bucurându-se din plin oricând de briza ei. Acu, dacă tot am pomenit aici de Alex, trebuie să vă spun și cine e, nu? Ei bine, e un tip de vreo 20 de ani, din Galați, pasionat de…. hm nu, mai bine nu vă mai spun și asta, de ce să vă spun eu de ce e el pasionat când puteți afla singuri dând un click aici, pe blogul lui că are câteva articole( e nou) dar sunt interesante și tare bune de puse în practică.

Dar, nu, nu doar asta am făcut toată ziua, nu mi-am petrecut timpul toată ziua ofticându-l, ci pe lângă asta mi-am petrecut ziua fiind îndopată cu multă mâncare și multe fructe, că de, mama e adepta vitaminizării, dar și cu multe dulciuri, ceea ce nu mi s-a întâmplat niciodată să fiu rugată ”hai, mamă, te rog, mănâncă ciocolată” ( epic poker face ), mereu îmi spunea ” dragă, dar te rog, mai oprește-te din mâncat atâtea dulciuri că ori o să te faci cât casa ori dai în diabet”. Mda… se pare că ăsta e unul din motivele pentru care îmi place să fiu răcită :)!

Apoi, apoi mi-am petrecut ziua dormind și navigând alături de microbii mei pe net din site în site, că de, nici unul nu îmi mai părea interesant, până și pe descoperă îmi era lene să mai citesc câte ceva, iar de facebook nu mai vorbesc.. el îmi părea cel mai plictisitor dintre toate, singurul ce părea să nu mă plictisească era youtube-ul, unde am găsit și o melodie ce se numește ”Sick”, nu tocmai potrivită cu starea mea de ”sick”, dar să zicem că merge totuși titlul, așa că, în consecință o veți găsi puțin mai jos și sper să vă placă și vouă băieții de la ”Adelitas Way” 🙂

Acum, nu vă mai spun decât o zi cât mai faină și aveți grijă ce vă doriți, că după cum vedeți unii cam primesc ceea ce își doresc și nu-i tocmai tot timpul bine. Deci nu mai fiți invidioși pe ceea ce au alții că poate vouă nu vă sunt la fel de necesare și utile ori mai știu eu ce.

*** Dacă îți place blogul, dă-i un like pe facebook aici, să fii mereu la curent și să mai afle și alții de el. Mulțam fain 🙂 ***