Oare cum ar fi viața fără net?

Să știți că mereu mă întreb cum ar arăta viața mea fără internet. Mă gândesc zilnic la asta, mai ales dimineața, când mă trezesc și primul lucru pe care îl fac este să deschid laptopul și să văd ce mai e nou pe Facebook, ce mail-uri am primit, cine mi-a mai comentat pe blog și alte d-astea. Mi-o imaginez. O vizualizez zi de zi și-mi place… uneori.

După 45 de ani de la realizarea primei conexiuni între două calculatoare (apoi cu patru calculatoare), adică de la inventarea internetului (conexiunea sub numele de „Internet” a apărut abia în 1984 când s-au strâns 1000 de utilizatori), căci pe 29 octombrie atâția ani s-au sărbătorit, aproape toată lumea, în ziua de azi, are cunoștințe despre internet și transmiterea datelor, cât și principalele instrumente care stau la baza acestora precum: procesorul intel, hard disk-urile, SSD-urile și routere wireless. Pe atunci era un test care nu a durat decât câteva minute, pentru că era slabă conexiunea. Acum, în 2014, sunt conectați milioane de utilizatori fără să aibă de suferit conexiunea la internet.

Dintre acele milioane de utilizatori, fac și eu parte. Din 24 de ore, 16 ore calculatorul este pornit și în permanență conectat la internet. Nu stau mereu pe net (adică astea 16 ore zic), dar întotdeauna mă trezesc că dau un scroll pe Google pentru o informație aparte, ori caut ceva pe vreun blog, ori mă conversez pe Facebook, d-astea de oameni normali. Dacă ar fi să mă întrebe cineva ce am făcut azi, cu siguranță primul lucru pe care mi l-aș aminti ar fi faptul că am stat pe net. Abia apoi aș vorbi despre ce carte am citit, ce trăsnaie am mai făcut, pe unde m-am plimbat etc.

Totuși, deși am doar 20 de ani, a existat cândva o perioadă în care nu știam ce-i internetul și nici nu dădusem de el. Perioada copilăriei mele și relativ clasele 1-4 (știam ce-i internetul, dar încă nu-l foloseam). În vremea aia, copiii încă mai băteau mingea la colț de stradă, se alergau, se certau față în față, se împăcau și se bucurau de micile bucurii și fericiri ale copilăriei. Pe vremea aia mă uitam la desenele animate și, atunci când nu făceam asta, eram ucenicul de nădejde al tatei în atelierul auto: îi dădeam chei, mă băgam pe sub mașini cu haine albe ca mai apoi să ies cu ele negre (magie curată, nu alta!!!), ascundeam bijuteriile mamei în nisip, le găteam găinilor specialitatea casei (nisip cu apă și cu frunze) și alergam puii de găină prin curte. Nu prea știam ce înseamnă statul în casă decât la masă, în somn și pe timp de ploaie.

Acum însă, din păcate, știu ce înseamnă statul în casă cam 80% din timp. Afară, oamenii nu mai ies, copii nu-i mai vezi la colț de stradă jucându-se jocurile copilăriei lor. Acum e pustiu. Și, dacă ies, sunt prinși în telefoanele lor, navigând pe diverse rețele sociale. Sportul este urmărit live pe internet și practicat adeseori în jocuri. Nici măcar pentru mâncare nu te mai duci la magazinul sau restaurantul din colț, ci dai comandă pe internet, că doar sunt restaurante și hipermarketuri online, cu transport până la ușă. N-ai motiv să ieși din casă nici măcar să-ți vezi orașul. Sunt destule poze pe net cu el și destule camere care transmit live. Și toate astea pentru că înțelegem internetul aiurea și nu ca pe un lucru creat să ne ușureze munca și nicidecum să ne transforme în leneși.

Așa cum spuneam și la începutul acestui articol, mă întreb cum ar arăta viața mea fără internet și, uneori, chiar îmi place. Dar, de cele mai multe ori, arată cam așa:

viata fara net

Sau, când nu este vorba de cazul fericit de mai sus, arată așa:

viata fara net

Dar să revenim la cazurile cele mai fericite, când viața fără net arată așa:

viata fara net

O viață. O viață în care plimbările prin parc ar părea mai lungi, nefiind prins în ecranul unui telefon, crengile ar prinde o formă vie și cerul ți-ar zâmbi, iar copacii s-ar bucura că-i privești în măreția lor de sute de ani. Vizitele prin librării și biblioteci probabil ar fi mai dese. Numărul cărților citite ar crește vizibil. Relațiile dintre doi oameni poate ar începe sub lumina razelor de soare, ori ale lunii, la umbra unui copac, pe malul unui râu, într-o cafenea, dar oricum nu în fața unui monitor și fiecare la el acasă. Sentimentele ar fi mai puternice, cuvintele ar fi alese poate cu mai multă grijă. Privirile nu ar mai fi seci, că doar nu mai privești același monitor fără viață. Mâncarea ar fi mai gustoasă dacă te-ai duce tu după ingrediente și-ai pune mâna să o faci. Copilul tău ar crește mai fericit cu tine cântându-i un cântec de leagăn și nicidecum cu vreo melodie de pe telefonul mobil, PC, tabletă etc.. Natura s-ar face din nou observată și distrugerea ei cu siguranță ar înceta.  Oamenii… oamenii s-ar schimba.

Viața mea fără net ar fi mai bună, cred. Mai productivă, sper. M-aș documenta mai mult din cărți. Aș răsfoi mai multe pagini. Da, aș pierde cu siguranță mai mult timp decât în a da un search pe Google, dar poate că aș afla și alte informații interesante decât cele strict căutate și atent filtrate de motoarele de căutare. M-aș deplasa până la cinema să mă uit la film (ceea ce fac, de fapt, din când în când) și nu m-aș mai proțăpi în fața calculatorului. Aș petrece mai mult timp afară. Observând natura și citind natura (simțind), învățând pentru examene, ori socializând cu oamenii. Mi-aș vizita bunicii mai des și aș conversa cu părinții pe care, acum, abia dacă-i văd dimineața și seara, deși stăm în aceeași casă. Aș mânca mesele regulat și cu siguranță nu aș mai uita de mine cu orele în fața unui monitor. Aș desena (îmi place să desenez chestii abstracte). Aș învăța să gătesc mai bine, că na.. aș avea mai mult timp. Aș asculta cu mai multă atenție oamenii și aș încerca să găsesc soluții mai rapide decât: „las` că trece”. Și cu siguranță am mai comunica și prin scrisori, în care am pune suflet în fiecare cuvânt așternut pe hârtie. M-aș transforma și eu… și vreau să cred că m-aș transforma în bine.

Păcat e însă, după cum altfel am mai spus, că am putea face toate cele de mai sus și cu existența internetului, nu neapărat prin dispariția acestuia de pe fața Pământului. Internetul a fost inventat pentru stocare și distribuire rapidă de informații între două centre diferite (ulterior mai multe). A fost creat să ne ușureze viața. Cred că ar trebui să-i păstrăm „menirea” lui pe acest Pământ și să nu uităm să mai ieșim din când în când din zona asta de confort.

Tu cum îți imaginezi viața fără net?

Acest articol a fost scris ca un răspuns la provocarea celor de la magazinul MediaDOT.ro:

mediadot

Și, pentru că am vorbit mai sus despre internet și evoluția lui, am zis să vă las un infografic destul de interesant despre internet, asta așa.. ca pentru cultura noastră generală.

despre internet

Sursă infografic: whoishostingthis.com

6 gânduri despre &8222;Oare cum ar fi viața fără net?&8221;

Spune-mi părerea ta!